Joi, 14 martie, Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO), Filiala Cluj a organizat cel de-al doilea seminar local din cadrul proiectului ,,Migrant în România Interculturală”, coordonat de către Institutul Intercultural Timișoara în cadrul unui program cu finanțare europeană. Evenimentul a fost organizat la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoc și a avut următorul subiect: Ce fac universităţile clujene pentru încurajarea imigranţilor non-UE să urmeze facultăţi, masterate şi doctorate în Cluj-Napoca?
Invitații vorbitori în cadrul seminarului au fost reprezentați ai celor mai mari universități clujene, cu un număr remarcabil de studenți internaționali: dr. Cosmin Puia, responsabil de relația cu studenții străini din cadrul UMF “Iuliu Hațieganu”, Anca Filipovici și Valentina Gâdea, de la Centrul de Cooperări Internaționale (CCI) din cadrul Universității “Babeș-Bolyai”.
Publicul a fost format din membri ai comunităților de imigranți în Cluj-Napoca, originari din țări precum Palestina, Pakistan, Mexic, Ecuador, Cuba, Peru, Ghana şi, bineînțeles, Republica Moldova, cu una dintre cele mai reprezentative comunități de studenți la Cluj.
Pentru început, reprezentații instituțiilor educaționale au subliniat faptul că studenții internaționali reprezintă un grup semnificativ în cadrul universităților clujene și că în prezent sunt întreprinse o serie de măsuri pentru încurajarea studenților străini de a veni să-și facă studiile la Cluj-Napoca, precum: acorduri de parteneriat cu alte țări, burse de cercetare, programe de studiu în limbile engleză, franceză, germană sau maghiară, dar și acțiuni de voluntariat din partea studenților locali, care să îi ajute pe cei veniți din alte țări să se acomodeze mai ușor în noul mediu.
Anca Filipovici de la UBB a ţinut să precizeze că, începând din acest an, scrisorile de admitere pentru studenţii străini vor fi emise direct de către universităţi, iar facultăţile vor aloca un număr de locuri destinate acestora. Reprezentanta CCI a mai adăugat că Universitatea “Babeş-Bolyai” oferă programe de orientare pentru studenţii străini şi programe de tutoriat, precum și cursuri pregătitoare de limba română, gratuite, pentru studenţii străini bursieri. Taxele de şcolarizare sunt în jurul a 230 de euro pe lună. Cuantumul acestor taxe a fost propus de către Ministerul Educaţiei, respectiv facultățile nu pot opera modificări în acest sens. Atât în cadrul UBB, cât și la UMF “Iuliu Hațieganu” există o reglementare conform căreia taxele de şcolarizare trebuie să rămână fixe pentru perioada studiilor și nu se pot schimba de la un la altul.
Dr. Cosmin Puia a declarat că în urma procesului de admitere, studenții străini pot avea acces la o bursă începând din anul II de facultate, după criterii meritocratice, în cazul în care obțin cel puţin nota 8. De asemenea, există un sistem de burse care acoperă jumătate din cuantumul taxei de şcolarizare şi care este valabil şi pentru studenţii străini.
Totuși, dincolo de aceste aspecte, reprezentanții comunităților internaționale din Cluj susțin că încă se confruntă cu o serie de probleme în domeniul educației universitare.
Spre exemplu, Alex Jacho, mediatorul intercultural pentru comunitatea latino-americană, a abordat problema statutului confuz și neclar al persoanelor originare din spațiul non-UE, dar care sunt membri de familie ai unui cetățean român, bazându-se pe exemplul personal. Deși este căsătorit cu o cetățeană a statului român și conform constituției, în baza permisului de ședere, ale aceleași drepturi, totuși, atunci când a încercat să obțină o bursă de doctorat, i s-a spus că nu poate să aplice pentru un loc bugetar și că, pentru studiile postuniversitare trebuie să plătească o taxă de 3000 de euro. Același răspuns l-a primit și de la reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe. Alex Jacho a accentuat necesitatea elucidării și rezolvării diferențelor între ceea ce se spune la nivel constituțional și ceea ce se întâmplă în realitate în domeniul educațional.
Maxim Ene, mediatorul comunității de basarabeni din Cluj-Napoca și președintele interimar al Grupului de Inițiativă Basarabeană a prezentat cele mai stringente probleme cu care se confruntă cei peste o mie de studenți basarabeni din Cluj, bursieri ai statului român. Principala problemă este cea a permisului de ședere, care chiar dacă inițial se eliberează gratuit bursierilor, pe acesta fiind trecut numărul camerei de cămin în care studentul este cazat, în următorul an trebuie schimbat, din cauza faptului că studenților nu le rămân aceleași camere, iar conform legislației, orice modificare a adresei trebuie raportată Serviciului Român pentru Imigrări. Astfel, studenții se văd nevoiți să achite o taxă de 120 de euro pentru noul permis, dat fiind faptul că a doua oară documentul nu mai este eliberat gratuit. Soluția propusă ar fi ca studenților să le fie asigurate aceleași camere de cămin pe parcursul anilor de studiu.
O altă problemă este cea a pierderii statului de bursier al statului român, în cazul redobândirii cetățeniei românești de către studentul basarabean, fenomen des întâlnit în cazul cetățenilor moldoveni. Pe de altă parte, studentul, chiar și după ce și-a redobândit cetățenia română, nu are dreptul să mai concureze pentru bursele de studiu și merit sau pentru locurile bugetare acordate studenților români, fiind nevoiți treacă la regimul de taxă. La această problemă, Ana Filipovici, reprezentanta CCI, a replicat că a primit mai multe sesizări din partea secretariatelor facultăţilor și că aceste aspecte urmează să fie discutate la nivel de conducere a universității.
Maxim Ene a mai atras atenția asupra informațiilor învechite cu privire la studenții basarabeni, disponibile pe platforma Centrului pentru Cooperări Internaționale al UBB, precum și asupra existenței unei deficienţe de comunicare între CCI şi facultăţile UBB în privinţa transmiterii ordinelor venite de la Ministerul Educației pentru studenţii basarabeni. A dat exemplul Facultăţii de Studii Economice și Gestiune a Afacerilor, la care niciodată nu ajung în timp ordinele, studenţii fiind sfătuiţi să se adreseze direct CCI-ului.
Pentru atenuarea acestor probleme, s-a ajuns de comun acord la concluzia că e nevoie de o mai strânsă colaborare între CCI și GIB Cluj, care ar putea pune la dispoziția centrului informații actualizate, în timp util. Astfel, seminarul local a pus bazele informale ale acestei colaborări. De asemenea, seminarul a reușit să aducă mai aproape instituții importante ale mediului educațional clujean și reprezentanții comunităților de migranți, iar concluziile dialogurilor purtate urmează a fi transpuse în propuneri de regulamente şi politici, care vor fi susţinute de către LADO Cluj prin proiecte și intervenţii pe lângă instituţiile responsabile.
Adriana Solovei
Responsabil cu presa LADO Cluj
[widgetkit id=1061]
