Liga Apararii
Drepturilor Omului,
Filiala Cluj

Conferința Internațională „CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației”  

 

Facultatea de  Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a Universității Babeş-Bolyai a găzduit între 5-6 septembrie 2017 conferința internațională „CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației”. Au fost prezenți partenerii proiectului de la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM) Cluj-Napoca și Institutul Intercultural Timișoara (IIT), membri ai comunităţilor de migranți, reprezentanţi ai instituţiilor publice, reprezentanți ai angajatorilor naționali și internaționali, mass-media și reprezentanţi ai organizațiilor societății civile cu preocupări în domeniul migraţiei şi drepturilor omului.

După cuvântul de deschidere din partea Anei Ludușan, președintele LADO filiala Cluj, coordonatorul proiectului Ionela Răcătău a dat startul conferinței prin prezentarea proiectului și obiectivelor principale. În esență, CRCM își propune crearea unui index de măsurare a nivelului de integrare a beneficiarilor de protecție internațională și resortisanților țărilor terțe (din afara spațiului economic european) și a unei Platforme Online de date privind integrarea, incluzând cercetări în teren, interviuri și focus-grupuri.

A fost subliniat faptul că această colectare a datelor nu reprezintă un demers de supraveghere din partea IGI, ci rezultatele sunt întoarse societății, pentru ca instituțiile și organizațiile societății civile să știe care este nivelul curent al eforturilor din domeniul integrării în România, unde e nevoie de intervenție și ce nevoi sunt. O colectare în mod structurat a datelor este realizată prin crearea de indicatori specifici și a unui index al integrării pentru evaluarea intervențiilor locale în această direcție, precum și consultări între comunitățile vizate și autoritățile locale, organizații non-guvernamentale de profil și alți actori relevanți.

Prezentarea Indexului de Integrare a Migranțior a fost realizată de Anatolie Coșciug, din partea Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației. La baza creării acestui instrument stă necesitatea culegerii datelor astfel încât să permită abordări comparative la nivelul celor 5 regiuni de integrare din țară, precum și a unor abordări uniforme privind integrarea în România în rândul instituțiilor și organizațiilor cu competențe în domeniul migrației. Indexul de integrare stă la baza Platformei Online, chestionarul pentru imigranți vizând 8 dimensiuni de interes: context general, locuire, educație, sănătate, cultură și limbă, implicare civică, cetățenie, muncă.

În cadrul discuției despre modulele de integrare europene și abordările din diferite țări europene, Călin Rus din partea Institului Intercultural Timișoara a evidențiat câteva principii comune privind integrarea, înțeleasă ca un proces bidirecțional, implicând drepturi și responsabilități de ambele părți (migrant și societate-gazdă). Principalele trei module sau dimensiuni de integrare se referă la limbă și orientare culturală, piața muncii, respectiv accesul la viața publică.

Ca exemplu de bună practică, abordarea „2P – potențial și perspective” din Germania se concentrează pe integrarea cât mai timpurie a copiilor/tinerilor în sistemul educațional, începând cu ore care nu presupun cunoașterea limbii (arte, educație fizică etc.), dublată de frecventarea în paralel a cursurilor de limbă. În acest fel, prin interacțiunea cu ceilalți la clasă, procesul învățării limbii și integrării în colectiv este avansat într-un mod firesc și se evită izolarea și cultivarea sentimentului de neapartanență. Călin Rus a amintit, de asemenea, faptul că orice societate-gazdă are deja propria diversitate, lucru care tinde să fie neglijat în discursul asupra integrării, atunci când societatea-gazdă e imaginată o masă omogenă în raport cu tot ce îi este exterior.

Prof. univ. dr. Dan Chiribucă s-a referit la implicarea mediului academic în studierea incluziunii sociale a migranților, evidențiind rolul Universității de cercetare, investigație sociologică și definire conceptuală, dar și de interfață între diverșii actori având mize importante în acest domeniu. Cu privire la diferența dintre termenii de „integrare” și „incluziune socială”, aceasta din urmă implică reprezentarea dominantă prin prisma asemănărilor dintre migranți și alte grupuri defavorizate (persoane vârstnice, mame singure, romi ș.a.). Astfel de diferențe conceptuale sunt importante, atunci când se formulează politicile publice în acest domeniu, iar studiile academice pot informa prin rezultatele lor aceste decizii. În prezentarea sa, Dan Chiribucă s-a referit și la eroarea de interpretare conform căreia „LADO, universitatea și celelalte instituții cheltuie bani europeni pentru a aduce migranți în țară”, în condițiile în care ei fie sunt deja aici, fie vor veni oricum, și la refuzul celor care contestă astfel de proiecte de sprijinire a integrării de a vedea realitatea așa cum este ea.

Conferința a continuat cu prezentarea responsabilităților serviciilor publice de asistență socială privind integrarea de către Carmen Ciornei din partea Direcției de Asistență Socială și Medicală Cluj și cu descrierea generală a Platformei Online și a modului de utilizare a acesteia de către Orosz Gyozo, din partea LADO Cluj.

Au fost organizate, de asemenea, grupuri tematice pe dimensiunile cuprinse în Indexul de Integrare, iar cea de-a doua zi a fost dedicată temei muncii și anterprenoriatului în rândul migranților, prezentată de Daniela Cervinschi, intervențiilor din partea reprezentanților comunităților de beneficiari de protecție și resortisanți ai țărior terțe privind integrarea, precum și dialogului între aceștia și reprezentanții autorităților publice.

În perioada următoare, vor avea loc 5 sesiuni de cursuri de formare pentru instituțiile publice din 5 orașe: Cluj-Napoca (6-7 noiembrie), Timișoara (14-15 noiembrie), Iași (16-17 noiembrie), Constanța (20-21 noiembrie), București (22-23 noiembrie). În cadrul acestor sesiuni, reprezentanții instituțiilor publice vor fi pregătiți pentu a folosi Platforma Online și a încărca date în funcție de profilul instituției și în funcție de modul propriu de centralizare a datelor.

*

Proiectul „CRCM” este desfășurat în parteneriat cu Institutul Intercultural Timișoara (IIT) și Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM) și se desfăşoară în perioada decembrie 2016 – decembrie 2018 și implică 5   filiale  de  cercetare  în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara. Obiectivul general este crearea unui nou cadru conceptual de documentare și informare și a unor noi instrumente de cercetare privind studiul proceselor de integrare a beneficiarilor de protecție internațională (BP) și a resortisanților țărilor terțe (RTT) în societatea românească. Proiectul este co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare (FAMI / 16.01.01), prin intermediul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Workshop UNHCR: demersuri și idei pentru crearea unor comunități primitoare

Pe 30 Mai 2017, LADO Cluj a luat parte la un workshop local pe tema „Integrarea persoanelor cu o formă de protecţie la nivel local – rolul furnizorilor de servicii în crearea unor comunităţi deschise” organizat de UNHCR România și Inspectoratul General pentru Imigrări la Baia-Mare.

Întâlnirea începe, se fac prezentările – participă atât reprezentanți ai autorităților locale relevante, cât și ai organizațiilor nonguvernamentale, ai Centrului Regional de Integrare din Baia-Mare  și ai Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Maramureș – Șomcuta Mare (din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări). Acesta este și scopul evenimentului organizat de UNHCR împreună cu reprezentanții IGI: cel de a aduce împreună o diversitate cât mai mare de actori instituționali regionali ce furnizează servicii în domeniul integrării beneficiarilor unei forme de protecție internațională.

Carolina Marin, reprezentant UNHCR România, subliniază nevoia de a adapta răspunsurile la criza refugiaților la schimbările survenite în ultimul an: 3 din 100 de refugiați sunt copii care ajung în Europa singuri, fără a fi însoțiți de părinți; numărul familiilor monoparentale și al femeilor a crescut – vulnerabilitatea acestor persoane, riscurile specifice la care sunt expuse sunt o provocare majoră în domeniul protecției și integrării. Având în vedere numărul relativ mic de solicitanți de azil și refugiați sosiți în România până în prezent, interventiile în vederea accesării drepturilor acestora au vizat mai degrabă soluționarea unor situații individuale decât interventii sistemice. În acest context, s-a subliniat importanța realizării unor modificări legislative si de practică care să ducă la schimbarea sistemului în ansamblu.

Despre modificările preconizate a vorbit Eleodor Pîrvu, directorul adjunct al Direcției Azil și Integrare din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Printre acestea se numără introducerea unei versiuni intensive a cursurilor de limba română, certificarea lingvistică pe nivele standardizate, extinderea termenului-limită de înscriere în programul de integrare de la 30 de zile la 3 luni de la primirea unei forme de protecție, precum și crearea unor echipe de sprijin local, sub conducerea Prefecturilor, formate din organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai autorităților publice locale relevante și alți actori cu atribuții în domeniul integrării.

Pe lângă aceste demersuri legislative, IGI a demarat proiecte-pilot vizând acordarea de servicii integrate („one-stop-shop”), în colaborare cu diferite organizații non-guvernamentale din țară și a creat centre regionale de integrare în 10 orașe. De asemenea, planul pe acest an include o campanie de conștientizare privind contribuția pozitivă a migrației și dezvoltarea resurselor educaționale pentru învățarea limbii române. LADO Cluj colaborează îndeaproape cu IGI pe regiunea Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil de la Șomcuta Mare – Maramureș, prin proiectul „MigraNet –Reţeaua Regională de Integrare a Migranților” (mai 2016 – mai 2017), urmând ca acesta să fie continuat într-o nouă formă pe o perioadă mai extinsă, și în cadrul proiectul „CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației”, demarat în 2016.

Agenda zilei a inclus și dimensiunea bunelor practici la nivel european în domeniul integrării, prin prezentarea raportului OEDC (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) – „Making integration work”. Acesta concentrează zece lecții învățate din experiența politicii de integrare din țările membre. Prima și una dintre cele mai importante lecții se referă la intervenția timpurie prin servicii de activare și integrare pentru persoanele cu șanse mari de a primi statutul de beneficiar de protecție internațională. Pe celelalte, le puteți găsi aici (în limba engleză).

În continuare, atenția a fost dedicată particularităților culturale, stereotipurilor și impactului lor asupra muncii directe cu persoanele care solicită azil sau care ulterior primesc protecție internațională și se înscriu în programe de integrare, discuție moderată de Flavia Jerca, reprezentant UNHCR România. Chiar având cele mai bune intenții și principii de cultural awareness, inițiativele care se bazează pe un set de norme culturale generale, fără a lua în calcul diferențele socio-economice, de educație, de experiență de viață (în special cea a refugiului) vor avea rezultate slabe, sau chiar contraproductive.

Întâlnirea s-a încheiat cu un semnal de alarmă: manifestări violente, discurs instigator la ură în media și rețele sociale în România. Printre instrumentele societății civile se numără sesizarea prin reprezentare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), respectiv exercitarea dreptului la replică, însă cel mai relevant pe termen lung rămâne cel al educației și informării.

În această notă, încheiem cu un scurt material video prezentat în timpul workshop-ului, intitulat Think for yourself (Gândește singur):

 

Redactat de:

Eva-Viorela Sfârlea

Echipa LADO, filiala Cluj

ladocluj.ro/blog 

https://www.facebook.com/LADO.Cluj/

Data: 5 Iunie 2017

 

20 Iunie – Ziua Mondială a Refugiatului

De Ziua Mondială a Refugiatului, onorăm puterea, curajul și perseverența a milioane de refugiați. În acest an, ziua de 20 Iunie marchează și un moment-cheie pentru publicul larg, pentru a-și arăta susținerea pentru familiile forțate să fugă pentru a se salva.

(UNHCR, http://www.unhcr.org/refugeeday/)

Vorbim de 65.6 milioane de oameni aflați în situația de a fugi pentru a căuta siguranță. Jumătate dintre aceștia sunt copii. 22.5 milioane de refugiați la nivel global, din care 5.5 milioane provin din Siria, urmată de Afghanistan și Sudanul de Sud – stat creat în 2011,  având cel mai înalt scor în Indexul Statelor Fragile (cunoscut înainte ca al statelor eșuate) din acest an, depășind Somalia.

Națiunile Unite descriu situația din Sudanul de Sud ca pe cea mai majoră criză umanitară de la fondarea ONU, în 1945.  Peste 100.000 de oameni sunt afectați de foamete, 1 milion aflându-se în risc imediat de foamete, număr ce poate crește până la 5 milioane în săptămânile următoare. Situația de „foamete” este definită pe baza unor criterii precum mai mult de 30% dintre copii suferind de malnutriție severă. Ultima dată când a fost declarată starea de foamete, în Hornul Africii, acum 6 ani, cauza a fost una naturală: seceta. De această dată, este generată de om: „Am încercat să cultivăm o mică bucată de pământ, dar au început împușcăturile. Am auzit împușcăturile și apoi alții care cultivau lângă noi, cu arme asupra lor, au tras înapoi. Mi-am ridicat copilul și am fugit, pentru că ucid și femei.” (Monica Aluel, 30 de ani). Citește mai multe aici. Războiul civil din Sudanul de Sud înseamnă tăierea rutelor de aprovizionare, o inflație de peste 800% și imposibilitatea de acces a agențiilor de ajutorare. Civilii sunt uciși în spitale, în biserici și în moschei, unde mulți au încercat să se refugieze, fiind separați de atacatori pe baza etniei și religiei. Unii sunt împușcați pe loc,  alții ajung să mai trăiască.

Mai mult decât niciodată, dezvoltarea unei înțelegeri la nivelul publicului larg a situațiilor extreme care generează nevoia de a căuta protecție internațională este imperios necesară. Accesul la sursele de informare este liber, însă de multe ori, restricționat de pre-judecăți și consumul unor surse media de tip „breaking news” motivate exclusiv de profit. Cu fonturi puternice, litere mari și roșii și titluri șocante,  acestea fură atenția și oportunitatea creării unei opinii publice sănătoase, contextualizate.

Zgomotul din jurul termenului de „refugiat” e dificil de prelucrat. Vă invităm să vă acordați câteva momente de liniște și să citiți una dintre poveștile de viață ale unor astfel de persoane. Și apoi, să răspundeți din inimă la câteva întrebări:

Ce putem învăța de la acești oameni?

Ce apreciați cel mai mult la aceștia, cunoscându-le povestea?

Cât din ceea ce simțim față de refugiați ne reprezintă în mod autentic?

Ce am dori să înțeleagă copiii noștri din criza majoră a ultimilor ani?

Cum ne putem manifesta puterea și demnitatea față de această criză, și față de propria îngrijorare și frică?

Inspirație ne pot oferi vedetele de fotbal Lionel Messi și Neymar Junior, care au lansat acum câteva zile campania globală #SignAndPass (‘Semnează și pasează’), o inițativă a Fundației FC Barcelona și UNHCR, cu scopul de a atrage atenția asupra situației dificile a celor alungați din casele lor de violență sau persecuție. Semnând digital o minge de fotbal, suporterii cauzei își adaugă numele petiției UNHCR #WithRefugees (#AlăturiDeRefugiați), care cere guvernelor și cetățenilor din toată lumea să se asigure că toți refugiații au un loc sigur de trai, că au acces la educație și că au dreptul de a munci pentru a-și susține familiile. O pot pasa apoi prietenilor, folosind conturile de social media.

,,Dragostea pentru sport aduce oamenii împreună într-un fel unic. Pasiunea și deschiderea aferente practicării unui sport și susținerii unor echipe sportive pot stinge divergențe,” a declarat înaltul comisar al ONU pentru refugiați Filippo Grandi.

Campania este inspirată de abordarea clubului Barcelona, de a pasa scurt mingea între jucători, abordare pe care s-a bazat succesul recent al clubului. Așteptăm părerile voastre și vă invităm la solidaritate.


Kit de resurse pentru solidaritate cu refugiații:

http://www.unhcr.org/withrefugees/petition/

https://www.signandpass.org/

http://www.unhcr.org/ro/homepage/withrefugees

 

Celebrating Multiculturality @City Days Cluj-Napoca

Over the weekend, the city of Cluj-Napoca has been blooming with life. Concerts, parades, street art, confetti, fireworks and a great variety of food have brought people of all ages to celebrate in the heart of the city. This year’s key words were Creating connections. LADO Cluj joined in making these words real through various activities that marked the end of its yearly Festival of Multiculturality.

Multiculturality is a value, but also an experience. The right mood was set early on Thursday, May 25th – on Africa Day. The event was hosted away from the rain by Golfee,  a perfect location for the African cuisine, dances, art and fun connecting participants of all ages. From Friday to Sunday, members of various cultural communities in Cluj-Napoca –Burundi, Ecuador, Egypt, Moldova, Palestina, Pakistan and India – have been out and about on Kogalniceanu Street, presenting their country’s traditional art, clothing, souvenirs, interacting and sharing a great time with their visitors.

Simultaneously, a  Multicultural Quizz followed by a Journalism Cafe about the media and the refugee crisis with the participation of Gabriela Leu, Information/Communications Associate at UNHCR Romania. The main question of the meeting was How do we break the stereotypes?

The rejection of refugees was connected to the contradiction between a ready-made understanding of the term – as a very poor person, in dire need of help – and the image of strong, young, mostly male young people with a phone seen in the media. Both images are of course, stereotypes. They collide, but they don’t break each other, reinforcing feelings of rejection instead. In the words of Gabriela, this is due to reality not fitting people’s image of  a refugee. But how do you tell someone is a refugee? She recalls an exercise where kids were shown a representation of a group and were asked to identify the refugee – some pointed out the sad person, others the isolated one – but soon realised that it could be anyone. There is no recognizable trait that makes someone a refugee, and even more, any of us could become one, if the conditions arise. We might need to leave our town, our region and eventually our country and seek international protection. Scenarios like this are a very powerful tool, points out Gabriela.

DSC01262

The role of quality journalism cannot be understated. Challenges arise, however, even when openness is there. UNHCR Romania and other institutions working in the field need to invest in the relationship with the media, to provide structured, well-prepared, summarized background information whenever they can, to support the work of journalists – who are often expected to play a specialist role in several fields during a single day.

The difference between irregular and illegal border crossing is an example which requires understanding of the legislation – a person can be an illegal immigrant in a technical sense, however, holding the legal right to asylum also when they cannot provide personal documents due to their fleeing conditions. Such nuances are often missing from the media, prompting institutions and professionals for taking a more active and engaging role in sharing information with journalists and fostering long-term relationships with them.

This event was a good opportunity to touch on one of the objectives of a new project implemented by LADO Cluj at the moment – Romanian Research Center of Migration (RRCM), looking at the integration of migrants and their collaboration with the public institutions.

Back to the stage, on Kogalniceanu Street. Pakistani-Indian dances and song performances have just ended. The public is then invited to taste one of the oldest recipes of a traditional Romanian meal, from the 1600s. The festive mood continued on Sunday on Kogalniceanu Street, around the exhibition stands and on stage, where the Latin-American, Pakistani-Indian and Palestinian communities performed again.

We are thankful to the authorities, the City Hall, the LADO Cluj team and all participating members of Migrant Communities who created the necessary connections for Multiculturality to shine in such wonderful colors.

IMG_6747

Cultural Treasure Hunt in the Etnographic Park of Cluj-Napoca

Despite the whims of last week’s weather, Saturday April 22, was a great day for a walk through the „Romulus Vuia” Ethnographic Park in Cluj-Napoca with some of the participants in the Romanian language courses provided by LADO Cluj. These courses take place within the „MigraNet” project and are complemented by cultural orientation visits, to facilitate insight into the history, culture and specificity of Romanian society.

Parcul Etnografic

The walk started in the Grigorescu neighborhood of Cluj-Napoca and offered plenty of time to discuss about the most cultivated fruits in Pakistan (oranges, kinow, mango…), perspectives on the weather and life in Cluj, traditional cuisine, or what the right way towards the Park is.

After arriving at the large wooden gate of the museum, things took a more serious turn: counting from “ek” to “do” (in Urdu), two teams were formed, with the task of finding the ten wooden churches and traditional households marked on a map as quickly as possible. The searches took the participants along the wooden churches of Petrind and Cizer, traditional handicraft workshops, households with oil-dwelling presses,  fountains, barns and wooden porches. Although different routes have been chosen, a tie has been agreed, considering that both teams have finished the expedition of cultural discoveries in a fairly equal time.

It is worth adding that although the constructions and exhibits are specific to the traditional Romanian village, the techniques of grain milling or oil production are not very different in Oriental countries, either, as noted by Ahmed, a native of Pakistan.

The participants also received informative materials about the ethnographic complex, in English and Romanian.

The “MigraNet” project continues a series of initiatives started in 2010, with the aim of creating support structures for the integration of migrants in nine counties of Romania – Maramures, Satu-Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud, Mures, Harghita , Sibiu and Alba. The project was initiated in 2016 by LADO Cluj, (the League for the Defense of Human Rights Cluj), in partnership with the Social Assistance and Medical Assistance Directorate Cluj-Napoca, the Social Assistance and Social Care Association in Baia Mare and the Romanian Office of the International Organization for Migration (IOM).

Archiva