Conferința Internațională CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației

„proiect făcut din suflet, nu pentru
bifarea unui indicator”

Dintr-o constantă nevoie de informații si cercetări, Conferinta Internațională s-a potrivit ca o mănușă în cadrul proiectului CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației. Conferința fost axată pe dezvoltarea strategiilor de comunicare i colaborare interinstituțională în vederea completării de date relevante cu privire la particularitățile migrației în România în sistemul de date centralizat.

În această idee, în perioada 10-11 mai 2018, au avut loc prezentări din partea LADO – Liga Apărării Drepturilor Omului, și a partenerilor proiectului: CSCM – Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației si IIT – Institutul Intercultural Timioara, respectiv din partea unor invitați speciali, pe care urmează să-i amintim în rândurile următoare. Pe lângă prezentări, conferința a fost completată de workshop-uri bine structurate și planificate.
În linii generale, obiectivele conferinței au fost promovarea colaborării dintre comunitățile de migranți, instituțiile publice și societatea civilă; prezentarea Indexului de Integrare a Migranților și dimensiunilor de integrare aferente; prezentarea modalităților de culegere a datelor în vederea obținerii unei imagini mai clare cu privire la procesul de integrare al grupului țintă în România si la realitățile comunităților de migranți; prezentarea modulelor de integrare Europene cu accent pe evidențierea abordărilor privind integrarea prin muncă si învățarea limbii gazdă utilizate în țări precum: Germania, Italia, Polonia, Suedia; prezentarea rezultatelor din prima etapă a proiectului si prezentarea provocărilor asociate procesului de culegere a datelor.

În deschiderea conferinței, doamna Ana Luduan, președinte LADO filiala Cluj, a adus mulțumiri tuturor participanților si celor care au sprijinit întreg demersul proiectului care i-a încheiat recent prima etapă de implementare (decembrie 2016-decembrie 2017). A fost de mare impact si participarea doamnei Anamaria Vărzan, reprezentant al Inspectoratului General pentru Imigrări, Direcția Azil si Integrare, IGI, fiind finanțatorul proiectului, care ne-a vorbit despre colaborarea cu LADO în derularea proiectului, după care a urmat prezentarea proiectului CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației (FAMI / 16.01.01.02), cu toate particularitățile sale, aflând de la Anita Toth, coordonatoarea proiectului, ce înseamnă implementarea unui proiect național si de mare anvergură.

Astfel, proiectul CRCM este structurat în jurul a 5 regiuni de migrație: Bucureti, Timișoara, Galați, Șomcuta Mare, Rădăuți cu puncte de cercetare în București, Cluj, Timișoara, Iași si Constanța. Delimitat pe două etape: decembrie 2016 – decembrie 2017 și decembrie 2017 – decembrie 2018, proiectul are ca si grupuri țintă: BP (beneficiarii de protecție) si RTT (resortisanți ai unei țări terțe), instituții publice (Ministerul Educației, Ministerul Muncii, primării, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, etc.), specialiti, masteranzi si doctoranzi din cinci universități: București, Cluj, Timișoara, Iași, Constanța și utilizatorii care vor accesa baza de date în scop de studiu.

Scopul proiectului ține de dezvoltarea surselor de documentare, a rețelei si a instrumentelor de cercetare, crearea indicatorilor specifici, crearea unei platforme de măsurare a nivelului de integrare al BP si RTT în societate, crearea bazei de date privind integrarea, generatoare de statistici si pregătirea personalului din instituții publice pentru utilizarea platformei.
Asa cum Anita, coordonatorul CRCM, a spus în cadrul conferinței, „proiectul este făcut din suflet, nu pentru bifarea unui indicator”, acest lucru s-a văzut prin toată interacțiunea purtată cu echipa de implementare si s-a simțit prin modalitatea de prezentare a rezultatelor cercetării.

În continuare, Anatolie Cociug, responsabil Index de Integrare a Imigranților în România, reprezentant CSCM, a descris conceptele si munca din spatele Indexului de Integrare a Imigranților. Munca propriu-zisă a solicitat o documentare aprofundată de câteva luni bune privind toate datele existente pânâ la acest moment în România pe partea de integrare, subliniind în același timp și rezultatele la care s-a ajuns în urma cercetărilor efectuate în prima etapă. S-a mers pe două instrumente de colectare a datelor. Pe de-o parte platforma online, destinată răspunsului instituțiilor publice, iar pe de altă parte, chestionarele aplicate direct grupului țintă.

După trimiterea către 42 de județe a câte 5 instituții fiecare (IPJ, AJOFM, ITM, CAS i ISJ), deci undeva la 200 de adrese de colectare de date, rata de răspuns a fost uimitoare, 80% din instituții au răspuns solicitărilor, însă problema care se ridică ține de faptul că nu conțin date si nici nu pot obține datoriră imposibilității de centralizare a acestora conform solicitării, adică diferențiat pe BP si RTT. Din punct de vedere al chestionarelor aplicate direct grupului țintă al proiectului, au fost colectate undeva la 600 de chestionare (aplicate atât online în limba română, engleză, franceză si arabă, cât si față în față).

Carmen Greab și Andreea Vornicu, cercetători în cadrul proiectului CRCM, au ținut o prezentare despre dimensiunea context general și dimensiunea educație. Privind contextul general indicatorii stabiliți se leagă de caracteristicile generale socio-demografice, de nivelul perceput de discriminare, distanță socială, rată criminalitate si infracționalitate si risc de sărăcie si excluziune socială. Datele utilizate de către cercetători provin din chestionarele aplicate migranților, din raportul OECD, din informațiile primite din partea instituțiilor publice. Conform datelor obținute până în 2017, imigranții (BPI, RTT) înregistrați în România reprezentau 0,34% din populație. În ceea ce privete resortisanții țărilor terțe, cei mai mulți dintre ei, vin din țări precum China, Turcia si Republica Moldova, iar beneficiarii unei forme de protecție internațională provin din țări precum: Siria, Iraq și Afghanistan. Privind dimensiunea educație rezultatele cercetării demonstrează că aproximativ 80% dintre imigranți (BPI si RTT) declară că sunt sau au fost implicați în programe de studiu care se desfăoară în România.

Toma Burean, cercetător CRCM, a fost implicat în cercetarea a două dimensiuni: sănătatea si locuirea. Astfel, din cercetările realizate, știm că locuințele migranțiilor (BP și RTT) sunt la nivelul spațilui mediu din România ( mai mari decât locuințele din zonele slab dezvoltate a țării, dar mai mici decât cele dezvoltate considerabil). Accesul migranților la utilități este mai redus decât al populației locale, deși majoritatea locuiesc în mediul urban. Majoritatea migranților au declarat că împart chiria cu alte persoane si doar 29% dintre acetia locuiesc singuri sau cu familia. În ceea ce privete sănătatea migranților, 78% se autoevaluează sănătoși si aproape tot atâția nu au beneficiat de îngrijiri medicale în ultimele 12 luni. Lipsa asigurărilor medicale, a unui medic de familie, durata prea mare de așteptare a serviciilor în spitale, dar si faptul că nu cunoșteau un specialist bun a determinat aceste comunități să nu aibă contact cu sistemul sanitar românesc. De asemenea, cu privire la acest domeniu, nu au putut fi colectate suficiente date de la instituțiile publice competente (CAS, de exemplu) bazate pe statutul migranților BP si RTT.

Bogdan Radu, cercetător CRCM, și-a focusat studiul pe dimensiunea cultură si limbă respectiv pe implicare civică. În ceea ce privete implicarea civică, cei mai mulți respondenți iau declarat participarea în organizații studențești, educaționale, artă, muzică si cele din țara de origine, iar cei mai puțini în organizații religioase și sindicale. De asemenea, migranții și-au declarat cea mai mare încredere în Poliție, Armată si organizații de diferite feluri, iar la polul opus al încrederii oferite se află partidele politice, Parlamentul si primăriile. Limbile materne ale respondenților sunt: franceză, rusă, engleză, chineză, turcă, arabă, si alte limbi. Aceștia au declarat că folosesc cel mai des limba maternă, urmată de română și altă limbă străină în ceea ce privete vorbirea cu familia, copiii, prietenii, la serviciu sau mijloacele mass-media. Cu toate acestea, chiar dacă întâmpină probleme de comunicare zilnic, migranții au declarat că participă cu interes la cursurile de limba română ori de câte ori au ocazia.

Ovidiu Oltean, cercetător CRCM, a prezentat dimensiunea cetățenie, subliniind faptul că majoritatea migranților au obținut cetățenia română, având deja un membru al familiei în țara gazdă. Cei care au obținut cetățenia română provin din țări precum Moldova, Federația Rusă, Serbia, Vietnam, Turcia, India Irak si alte țări. Migranții doresc să obțină cetățenia română cu precădere pentru un loc de muncă mai bun și mai puțin pentru reîntregirea familiei sau
întemeierea unei familii. Cu toate acestea, cei mai mulți respondenți au declarat că au un sentiment de apartenență față de orașul din care provin și mediu față de România.
Georgiana Găvruș, cercetător CRCM, a dezbătut integrarea pe piața muncii a migranților respondenți la studiu. Majoritatea respondenților au drept de muncă, si au venit în țară pentru reîntregirea familiei, obținerea statutului de BP sau pentru că au un membru al familiei în UE sau chiar România. În ceea ce privește dorința acestora de a rămâne în România la locul de muncă pe care îl dețin, balața e echilibrată între cele două tabere, foarte puțin înclinată spre dorința de a rămâne sigur, iar cei mai mulți au venituri cuprinse între 0 si 1500 de lei, muncind în mediul privat (majoritatea), public si ONG.

În cea de-a doua parte a conferinței, au urmat dezbateri cu privire la abordarea integrării privind modelele UE, din Germania, Italia, Polonia si Suedia. Prezentarea a fost susținută de Călin Rus, directorul IIT, aducând exemple practice pe care România le poate prelua si include în sistemul actual de integrare, însă a prezentat si problemele cu care se confruntă si aceste țări (ex: Polonia).
La finalul primei zile, Orosz Gyozo, responsabil Platformă Online din cadrul LADO, împreună cu Anita Toth, au descris viziunea platformei, utilitatea ei actuală si ce rezultate extraodinare poate aduce pe viitor, dacă e implementată „cum trebuie”. Această platformă vine în ajutorul migranților, instituțiilor publice, a cercetătorilor, dar si a românilor interesați de fenomenul migrațional din țara lor, în virtutea unor eventuale idei noi de abordare a acestui domeniu, oferind posibilitatea gândirii unor proiecte noi sau propuneri legislative. De asemenea, platforma urmărește eficientizarea instituțiilor publice în ceea ce privete colectarea datelor si dezvoltarea comunicării interinstituționale.

Cea de-a doua zi a fost dedicată workshop-urilor, însă ziua a fost deschisă de o invitată specială, Carolina Marin, reprezentant UNHCR. Ea a prezentat realitățile migrației si integrării în România, accentuând pe problemele actuale privind discursul instigator la ură si infracțiunile motivate de ură, reluând necesitatea abordării cercetării într-un mod cât mai organizat, eficient si de impact.

Workshop-urile care au urmat acestei discuții au ocupat cea mai mare parte din restul timpului alocat celei de-a doua zi a conferinței, fiind considerate esențiale de către echipa de implementare, constituind o resursă de verificare si comparare, atât a ideilor de cercetare propuse de echipa proiectului pentru etapa a II-a, cât si a rezultatelor din prima etapă a acestuia. Astfel, workshop-urile au fost structurate pe teme de dezbatere și moderate de câte un cercetător din cadrul CRCM. În fiecare grup din cadrul acestora au participat persoane din instituții si arii geografice diferite, dar si invitați din străinătate, care au putut oferi perspectiva din țările si domeniile în care fiecare îi desfăoară activitatea. Discuțiile au fost centrate pe structura dimensiunilor de integrare, fiecare participant expunând bunele practici identificate în domeniul său si explicând totodată și problemele identificate, pentru ca ceilalți membri ai grupului să poată veni cu soluții la acestea. Rezultatele discuțiilor din cadrul workshop-urilor vor fi analizate de echipa de cercetare si integrate în rezultatele finale ale proiectului.

Conferința a fost încheiată printr-o sesiune de dezbateri la nivelul întregului grup de participanți si de întrebări si răspunsuri cu privire la discuțiile din cadrul workshop-urilor. La final, coordonatorul de proiect, Toth Anita, a ținut un discurs de mulțumire tuturor participanților, invederând faptul că evenimentul a fost unul extrem de util pentru implementarea proiectului si că discuțiile purtate pe parcursul conferinței vor fi luate în considerare de echipa de cercetare, care va adapta modalitatea de cercetare la nevoile si cerințele fiecărei instituții ai cărei reprezentanți au participat la conferință.

– Redactat de
Victoria Timoce și Vass Reka
Facultatea de Jurnalism, UBB Cluj