Pe 30 Mai 2017, LADO Cluj a luat parte la un workshop local pe tema „Integrarea persoanelor cu o formă de protecţie la nivel local – rolul furnizorilor de servicii în crearea unor comunităţi deschise” organizat de UNHCR România și Inspectoratul General pentru Imigrări la Baia-Mare.
Întâlnirea începe, se fac prezentările – participă atât reprezentanți ai autorităților locale relevante, cât și ai organizațiilor nonguvernamentale, ai Centrului Regional de Integrare din Baia-Mare și ai Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Maramureș – Șomcuta Mare (din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări). Acesta este și scopul evenimentului organizat de UNHCR împreună cu reprezentanții IGI: cel de a aduce împreună o diversitate cât mai mare de actori instituționali regionali ce furnizează servicii în domeniul integrării beneficiarilor unei forme de protecție internațională.
Carolina Marin, reprezentant UNHCR România, subliniază nevoia de a adapta răspunsurile la criza refugiaților la schimbările survenite în ultimul an: 3 din 100 de refugiați sunt copii care ajung în Europa singuri, fără a fi însoțiți de părinți; numărul familiilor monoparentale și al femeilor a crescut – vulnerabilitatea acestor persoane, riscurile specifice la care sunt expuse sunt o provocare majoră în domeniul protecției și integrării. Având în vedere numărul relativ mic de solicitanți de azil și refugiați sosiți în România până în prezent, interventiile în vederea accesării drepturilor acestora au vizat mai degrabă soluționarea unor situații individuale decât interventii sistemice. În acest context, s-a subliniat importanța realizării unor modificări legislative si de practică care să ducă la schimbarea sistemului în ansamblu.
Despre modificările preconizate a vorbit Eleodor Pîrvu, directorul adjunct al Direcției Azil și Integrare din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Printre acestea se numără introducerea unei versiuni intensive a cursurilor de limba română, certificarea lingvistică pe nivele standardizate, extinderea termenului-limită de înscriere în programul de integrare de la 30 de zile la 3 luni de la primirea unei forme de protecție, precum și crearea unor echipe de sprijin local, sub conducerea Prefecturilor, formate din organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai autorităților publice locale relevante și alți actori cu atribuții în domeniul integrării.
Pe lângă aceste demersuri legislative, IGI a demarat proiecte-pilot vizând acordarea de servicii integrate („one-stop-shop”), în colaborare cu diferite organizații non-guvernamentale din țară și a creat centre regionale de integrare în 10 orașe. De asemenea, planul pe acest an include o campanie de conștientizare privind contribuția pozitivă a migrației și dezvoltarea resurselor educaționale pentru învățarea limbii române. LADO Cluj colaborează îndeaproape cu IGI pe regiunea Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil de la Șomcuta Mare – Maramureș, prin proiectul „MigraNet –Reţeaua Regională de Integrare a Migranților” (mai 2016 – mai 2017), urmând ca acesta să fie continuat într-o nouă formă pe o perioadă mai extinsă, și în cadrul proiectul „CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației”, demarat în 2016.
Agenda zilei a inclus și dimensiunea bunelor practici la nivel european în domeniul integrării, prin prezentarea raportului OEDC (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) – „Making integration work”. Acesta concentrează zece lecții învățate din experiența politicii de integrare din țările membre. Prima și una dintre cele mai importante lecții se referă la intervenția timpurie prin servicii de activare și integrare pentru persoanele cu șanse mari de a primi statutul de beneficiar de protecție internațională. Pe celelalte, le puteți găsi aici (în limba engleză).
În continuare, atenția a fost dedicată particularităților culturale, stereotipurilor și impactului lor asupra muncii directe cu persoanele care solicită azil sau care ulterior primesc protecție internațională și se înscriu în programe de integrare, discuție moderată de Flavia Jerca, reprezentant UNHCR România. Chiar având cele mai bune intenții și principii de cultural awareness, inițiativele care se bazează pe un set de norme culturale generale, fără a lua în calcul diferențele socio-economice, de educație, de experiență de viață (în special cea a refugiului) vor avea rezultate slabe, sau chiar contraproductive.
Întâlnirea s-a încheiat cu un semnal de alarmă: manifestări violente, discurs instigator la ură în media și rețele sociale în România. Printre instrumentele societății civile se numără sesizarea prin reprezentare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), respectiv exercitarea dreptului la replică, însă cel mai relevant pe termen lung rămâne cel al educației și informării.
În această notă, încheiem cu un scurt material video prezentat în timpul workshop-ului, intitulat Think for yourself (Gândește singur):
[youtube https://www.youtube.com/watch?v=XPyPM25boh0&w=560&h=315]
Redactat de:
Eva-Viorela Sfârlea
Echipa LADO, filiala Cluj
https://www.facebook.com/LADO.Cluj/
Data: 5 Iunie 2017