Liga Apararii
Drepturilor Omului,
Filiala Cluj

Seminarul “Răspunsul instituţiilor publice din Cluj-Napoca la nevoile imigranţilor non-UE” – discuţii, sugestii, concluzii

În data de 29 noiembrie, LADO, filiala Cluj a organizat seminarul „Răspunsul instituţiilor publice din Cluj-Napoca la nevoile imigranţilor non-UE”, în incinta Casei de Cultură a Studenţilor.

Dat fiind faptul că oraşul Cluj-Napoca este al doilea cel mai mare centru universitar din România, cu peste 70.000 de studenţi înmatriculaţi, numărul celor care vin din alte ţări aici, inclusiv din spaţiul non-UE este relativ mare, ceea ce ne motivează cu atât mai mult să acordăm o atenţie sporită nevoilor lor de acomodare în statul român.
 
LADO Cluj este un ONG foarte activ din acest punct de vedere, organizând numeroase proiecte şi activităţi în suportul migranţilor non-comunitari din oraş. Seminarul organizat în 29 noiembrie a fost primul din cadrul proiectului „Migrant în România interculturală”, implementat de Institutul Intercultural Timişoara în parteneriat cu Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice Constanţa şi Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor şi Integrare Socială  Bucureşti. 
 
La seminar au fost invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor publice: Marius Luduşan- şeful Serviciului pentru Imigrări al judeţului Cluj, Crina Grozav- purtător de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Cluj (CAS  Cluj) şi Ioana Sonea – profesoară la Facultatea de Litere UBB Cluj. Au fost prezenţi bineînţeles şi membrii comunităţilor de imigranţi din oraşul Cluj-Napoca, împreună cu liderii lor (mediatori interculturali): Ali Shah – Comunitatea  Pakistaneză,  Alex Jacho – Comunitatea Latino-Americană, Yans Aimn  – Comunitatea Palestiniană,  Samir Moukhliss – Comunitatea Marocană şi Cristina Răilean – Grupul de Iniţiativă Basarabeană Cluj-Napoca.  
 
Seminarul s-a desfăşurat sub forma unor discuţii deschise şi dezbateri, mediatorii fiind cei care prezentau problemele cu care confruntă comunităţile de imigranţi non-comunitari, iar reprezentanţii instituţiilor publice clujene răspunzând la întrebările adresate.
 
În prima parte a seminarului, mediatorii au expus care sunt problemele cu care se confruntă membrii comunităţilor de imigranţi non-UE în România şi situaţia lor în general. 
 
Alex Jacho, originar din Ecuador, lider al comunităţii latino-americane din Cluj a făcut iniţial o scurtă prezentare a ţării de unde vine – Ecuador, evidenţiind aspecte inedite ale culturii şi societăţii latino-americane, dar şi faptul că oamenii nu se deosebesc foarte mult de cei din România. Ecuadorianul a spus că se simte foarte bine în România şi o consideră o ţară deosebit de frumoasă, cu oameni primitori, însă există anumite probleme cu care încă se confruntă. În primul rând, faptul că deşi imigranţii plătesc taxe în rând cu românii, chiar şi după 5 ani, nu posedă drepturi egale. Nu au acces liber la educaţie de calitate, sunt nevoiţi să plătească taxe prea mari pentru asigurările de sănătate şi nici măcar nu există un sistem bine pus la punct care să îi informeze în timp util despre necesitate plătirii acestor taxe, sumele devenind astfel din ce în ce mai mari.
 
O altă problemă punctată de Alex Jacho a fost faptul că cei care îşi doresc să urmeze cursuri de limba română trebuie să plătească o sumă de 3000 de euro, ceea ce este foarte mult, pentru un migrant non-comunitar. În legătură cu acest aspect, asist. univ. drd. Ioana Sonea a sugerat o soluţie foarte practică, şi anume posibilitatea de înscriere la cursul de limbă română care se ţine la Facultatea de Litere UBB, în cadrul departamentului „Română ca limbă străină”, care este organizat pe trei niveluri: începător, intermediar şi avansat şi costă 400 de euro.
 
Marius Luduşan, comisar şef de poliţie, şeful Oficiului Român pentru Imigrări Cluj a menţionat că există legi şi reguli bine definite în ceea priveşte procesul de obţinere a cetăţeniei române pentru migranţii non-comunitari, ce sunt în strânsă legătură şi cu statutul României de membră UE. Migranţii beneficiază atât de drepturi, cât şi de obligaţiuni. Un avantaj foarte mare de exemplu, îl reprezintă este faptul că, odată deţinând permisul de şedere permanentă sau temporară în România, cetăţenii non-UE pot circula liber şi respectiv, obţine viză mult mai uşor pentru spaţiul Uniunii Europene.
 
Ali Shah, mediatorul comunităţii pakistanteze, liderul Cluj Intercultural Awareness Organization a pus accent în discursul său în special pe problemele ce ţin de asigurările de sănătate ale imigranţilor. Crina Grozav, purtătorul de cuvânt al CAS Cluj a menţionat că din punctul de vedere al asigurărilor de sănătate, după obţinerea permisului de şedere, un imigrant beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi un cetăţean român. Până la vârsta de 26 de ani, persoanele se pot bucura de asigurare de sănătate, fără a cotiza la propriu.  
 
Un moment interesant în cadrul seminarului a fost relevarea a două perspective opuse prin care poate fi înţeles acelaşi caz. Samir Moukhliss, liderul comunităţii marocane a prezentat în discursul său exemplul unei femei, căsătorită de puţin timp cu un român, care, în urma unor neînţelegeri familiale, a fost forţată să semneze actele de divorţ, în neştiinţă de cauză, iar acum nu se poate întoarce la ea acasă, deoarece cultura ţării sale nu acceptă divorţul, aflându-se într-o situaţie neajutorată.
 
Privitor la acelaşi caz, Marius Luduşan, şeful Oficiului Român pentru Imigrări a menţionat că, în urma investigaţiilor realizate de poliţie, s-a ajuns la concluzia că motivul căsătoriei dintre cei doi a fost dorinţa femeii de a merge mai uşor în Franţa, la sora sa. Proaspeţii soţi nici măcar nu putea discuta în aceeaşi limbă,  ceea ce a ridicat mari semne de întrebare autorităţilor privind autenticitatea relaţiei de cuplu dintre cei doi. Concluzia la care  s-a ajuns în urma discuţiilor a fost că cel mai optim este ca tânăra marocană să fie îndrumată la un azil unde să poată primi ajutor specializat.
 
Samir Moukhliss a continuat discursul prin punctarea problemelor ce ţin de educaţie, şi anume, faptul ce studenţii care vin din ţări non-UE sunt nevoiţi să plătească taxe mult mai mare la universitate, comparativ cu cetăţenii europeni, ceea ce i se pare incorect, pentru că de multe ori, veniturile celor din ţările non-comunitare sunt mult mai mici, comparativ cu standardele europene. În acest sens, Ioana Sonea a venit cu recomandarea ca grupurile de studenţi să meargă în mod organizat la rectoratul universităţii, pentru a prezenta problema şi a propune soluţii, afirmând că aceasta este o modalitate eficientă prin care se pot face ascultaţi.  
 
Ultima prezentare a fost susţinută de Cristina Răilean, lidera comunităţii de basarabeni din Cluj. În prezent în Cluj studiază circa o mie de elevi şi studenţi basarabeni, reprezentând una dintre cele mai puternice şi vizibile comunităţi de migranţi în oraş. Deşi beneficiază de un statut privilegiat printre migranţii non-comunitari şi în general nu se confruntă cu mari obstacole în ceea ce priveşte adaptarea culturală în România, studenţii basarabenii au punctat o serie de probleme cu care se confruntă, precum: întârzierea burselor şi a repartizării locurilor în cămine, procesul birocratic îndelungat pentru obţinerea unui loc de muncă în timpul studiilor sau imposibilitatea de a împrumuta cărţi la domiciliu de la bibliotecă. Ioana Sonea a venit din nou cu sugestia discuţiei în mod organizat cu reprezentanţii universităţii şi a bibliotecii, pentru rezolvarea problemei. 
 
Discuţiile au continuat într-un cadru non-formal, la bufet,  de-a lungul „serii culturale de socializare”, participanţii interacţionând şi descoperind aspecte ale interculturalismului şi creând noi relaţii de colaborare. 
 
Autor: Adriana Solovei, voluntar LADO Cluj
 
[widgetkit id=921]
Posted in EVENIMENTE

Blog

NE GĂSEȘTI AICI

Aboneaza-te la newsletter

Adresa Email: