Liga Apararii
Drepturilor Omului,
Filiala Cluj

”Reţeaua promotorilor pentru sate curate – un proiect cu bătaie foarte lungă” (ClujToday.ro)

1380730403Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, în parteneriat cu Garda Naţională de Mediu şi-a înscris în portofoliu de proiecte unul cu bătaie foarte lungă. Proiectul “Reţeaua promotorilor pentru sate curate” este finanţat prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român dedicat sectorului ONG şi are ca scop coalizarea a cel puţin cinci actori importanţi ai satului românesc: primăria, şcoala, biserica, familia şi companiile care dezvoltă activităţi economice în zonă pentru a avea sate curate. În cadrul proiectului se organizează întâlniri zonale care adună primari, consilieri locali, profesori, preoţi, manageri ai unor companii cu activităţi imporante în zona respectivă, cetăţeni, presă şi ONG-uri şi dezbat ore în şir problemele locale, identifică posibile soluţii. Întâlnirile sunt moderate de experţi de mediu atât din cadrul echipei proiectului cât şi din partea partenerului, Garda Naţională de Mediu. Principalele probleme discuate sunt cele privind deşeurile şi salubrizarea, ariile naturale protejate şi mai ales cum se iau deciziile privind protecţia mediului de către principala instituţie responsabilă a unei comune, adică Primăria.

Prima întâlnire organizată în data de 21 octombrie în comuna Ciucea a adunat primari, consilieri locali şi cetăţeni din toată zona Huedinului, a avut loc sub semnul îngrijorării, în sensul că primarii îşi doresc sate curate dar nu ştiu încă de unde să apuce problema. Satele sunt împrăştiate, problemele curente presante, nu mai e timp şi de protecţia mediului. Sau nici nu îşi pun foarte serios această problemă deşi pădurile se defrişează iar malurile râurilor se umplu de gunoaie. Aici e nevoie de activişti de mediu şi de experţi care să îşi dea mână pentru a construi împreună cu primarii şi consilierii din această zonă o strategie privind managementul deşeurilor, protecţia ariilor protejate, dezvoltare durabilă prin turism şi agricultură ecologică.

Întâlnirea de la Mihai Viteazul din 7 noiembrie, cu mai mult de 60 departicipanţi, a adunat responsabili şi cetăţeni din zona Turda şi s-a desfăşurat sub semnul convingerii că ograda satului poate şi trebuie îngrijită de cei care locuiesc în ea. Şcoala din Mihai Viteazul este prima şcoală din România care a introdus în programa şcolară educaţia ecologică şi este lider pe ţară privind educaţia ecologică. Aici elevii îşi învaţă părinţii cum să trăiască în prietenie cu natura, cum să o respecte şi să o protejeze. Primarul împreună cu profesorii şi consilerii locali şi alţi intelectuali ai satului ştiu să acceseze foduri europene şi ştiu să adune impozitele locale în aşa fel încât au bani pentru cele mai interesante proiecte de dezvoltare durabilă precum: cea mai frumoasă şi mai modernă grădiniţă din regiune, nu e alta ca ea nici în municipiul Cluj-Napoca, au o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile, deci fac bani din gunoaie, au o strategie pentru dezvoltarea Cheilor Turzii şi a ariei protejate din Ciucaş. Colectează deşeurile din peste 82 de sate până hăt departe în zona Băişorii şi nu se tem de drumuri proaste. Este o comună care a avut strategie de mediu înaintea Consiliului Judeţean Cluj. Aici am aflat că oamenii gospodari nu au nevoie să vină alţii să le spună cum să-şi rânduiască ograda. Sunt capabili să inoveze şi să anticipeze politici publice eficiente care să le facă satul curat şi bogat.

Joi, 21 noiembrie 2013, a avut loc la Primăria din Câţcău cea de a treia întâlnire din cadrul proiectului. Această întâlnire a adunat peste 50 de participanţi. Principalele probleme aduse în discuţie au fost cele despre: soluţionarea canalizării pentru toate gospodăriile, adaptarea gestionării deşeurilor la nivel local pentru integrarea acestora in sistemul judeţean, promovarea de obiective turistice. Reprezentanţii Primariei Dej au arătat cum oraşul, prin proiectele derulate în infrastructura de utilităţi, influenţează pozitiv problemele de mediu de la sate: diminuarea poluării apelor subterane, valorificarea deşeurilor vegetale in staţia regională de compost de la Dej. Şcoala din Câţcău este şi ea un promotor al dezvoltării durabile, în care educaţia pentru un mediu curat şi sănătos este un obiectiv prioritar. Profesoara Bora Simona Maria a trecut în revistă principalele activităţi intreprinse de şcoală pentru un mediu mai curat şi a arătat cum elevii sunt cei mai buni promotori pentru educaţia ecologică în familie. Acolo unde copilul cere părinţilor să respecte anumite standarde de curăţenie a mediului înconjurător, acest lucru se şi întâmplă deoarece părinţii sunt sensibili la imaginea pe care proprii lor copii şi-o fac despre ei. De aceea educaţia ecologică pune accentul pe curăţenia din jurul casei, inclusiv a străzii, a malurilor râurilori şi de asemenea îi învaţă pe elevi cum să facă compost din deşeurile vegetale în propria gospodărie.

În finalul acţiunii, preotul Ioan Mărginean de la Parohia Căţcău a apreciat importanţa proiectului şi a recunoscut că biserica va promova valorile acestui proiect şi că putem să avem sate mai curate dacă toţi locuitorii împreună cu instituţiile publice locale trec la acţiuni concrete prin care protejează apele, pădurile, pământurile, toate resursele naturale, pentru a lăsa moştenire generaţiilor viitoare comunităţi bogate şi sănătoase.

Joi 28 noiembrie LADO filiala Cluj împreună cu Garda Naţională de Mediu a organizat o Conferinţă de presă şi o acţiune de vizibilitate la Casa de Cultură a Sudenţilor dn Cluj-Napoca. Deşi la Conferinţă au participat jurnalişt de la România Liberă, Clujtoday, Agerpress şi de la alte publicaţii din Cluj-Napoca, această conferinţă de presă nu a avut ecourile aşteptate. În schimb acţiunea de vizibilitate a adunat peste 50 de studenţi, de la diferite facultăţi, desigur majoritatea de la cele care au în curriculă specializări din domeniul mediului. În cadrul întâlnirii cu studenţii a fost prezentat proiectul, rezultatele acestuia, echipa proiectului, partenerii şi finanţatorii. Studenţii s-au arătat interesaţi de exemple concrete privind felul în care acţionează primarii pentru a avea sate curate, cum sprijină consilierii locali iniţiativele Primăriei şi dacă primăriile ar angaja absolvenţi specializaţi pe mediu pentru ai spijini în formularea politicilelor locale de mediu.

Vineri, 13 decembrie a avut loc la Primăria Gilău cea de a patra întâlnire din cadrul proiectului. La întâlnire au participat peste 50 de reprezentanţi ai comunităţilor rurale din zonă. Printre participanţi s-au numărat: primari şi reprezentanţi ai primăriilor, consilieri locali din comunele din Gilău, Aghireşu, Floreşti, Săvădisla, reprezentanţi ai Liceului teoretic Gelu Voievod, din Gilău, reprezentanţi ai Hidroelectrica, Companiei de apa Someş, Administraţiei Bazinale a Apelor „Someş Tisa”, Consiliului judeţean Cluj, Postului de Poliţie Gilău, reprezentanţi ai companiilor care desfăşoară activităţi economice în zonă, printre care: Bimet, Ro Tours, Bega Minerale, Motel Gilău, etc

Principalele probleme dezbătute au fost: potenţialul turistic al zonei, explozia imobiliară şi apropierea de oraşul Cluj-Napoca pun probleme de gestionare a deşeurilor în tot bazinul Someşului, inclusiv în zona barajelor administrate de Hidroelectrica. Construirea zonelor rezidenţiale din comuna Floreşti foarte aproape de fermele de păsări constituie o gafă urbanistică gravă şi un exemplu de dezvoltare nesustenabilă, gropile de balast din comunele Gilău şi Floreşti sunt gestionate prost atât de proprietari cât şi de administraţie. Primarul comunei Agireşu Lehene Sorinel Gelu spune că amenzile nu sunt singura soluţie ci ele trebuie combinate cu educaţia pentru mediu şi cu respnsabilizarea tuturor celor care generează şi adminisitrează deşeurile şi că acestea trebuie să fie susţinute, concomitente şi dublate de campanii susţinute de presă. Reţeaua de canalizare a comunei Floreşti şi Gilău este frecvent înfundată de obiectele aruncate în reţea de către cetăţeni, iar desfundarea acesteia presupune costuri ridicate. Cabanele de pe marginea laculu Tarniţa deversează apele uzate direct în lac, iar lacul este sursa de apă potabilă a zonei, inclusiv a municipiului Cluj-Napoca. O reţea de canalizare pentru această zonă constituie o prioritate. Sistemul integrat al deşeurilor judeţului Cluj nu are ecou la sate. Nu există o adecvare între ceea ce spune judeţul cu privire la colectarea deşeurilor şi ce face comuna. Fiecare comunitate încropeşte acţiuni care nu respectă în totalitate normele de mediu, în cele mai multe cazuri din lipsa banilor, dar şi din lipsa unor strategii locale care ar putea pune ordine în priorităţi şi în cheltuirea cu folos a banilor publici şi privaţi. Concluzia acestei întâlniri este aceea că bazinul Someşului are nevoie de o strategie de mediu adecvată priorităţilor ei multiple şi complexe, de resurse suficiente şi mai ales de oameni care cred cu îndârjire în: “se poate”.

Reţeaua promotorilor pentru sate curate este un proiect cu bătaie foarte lungă, el schimbă felul de a acţiona al primarilor, consilierilor locali, al preoţilor şi profesorilor dar şi al generaţiei tinere de la sate pentru a proteja natura, sursa de viaţă, a noastră şi a copiilor noştrii.

 

Autor articol: Claudiu Pădurean (ClujToday.ro)

 

Data: 23 decembrie 2013

 

Articol preluat de pe http://www.clujtoday.ro/2013/12/23/reeauapromotorilorpentrusatecurate-unproiectcubtaiefoartelung.html

 

Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj în parteneriat cu Garda Naţională de Mediu şi-a înscris în portofoliu de proiecte unul cu bătaie foarte lungă. Proiectul “Reţeaua promotorilor pentru sate curate” este finanţat prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român dedicat sectorului ONG şi are ca scop coalizarea a cel puţin cinci actori importanţi ai satului românesc: primăria, şcoala, biserica, familia şi companiile care dezvoltă activităţi economice în zonă pentru a avea sate curate. În cadrul proiectului se organizează întâlniri zonale care adună primari, consilieri locali, profesori, preoţi, manageri ai unor companii cu activităţi imporante în zona respectivă, cetăţeni, presă şi ONG-uri şi dezbat ore în şir problemele locale, identifică posibile soluţii. Întâlnirile sunt moderate de experţi de mediu atât din cadrul echipei proiectului cât şi din partea partenerului, Garda Naţională de Mediu. Principalele probleme discuate sunt cele privind deşeurile şi salubrizarea, ariile naturale protejate şi mai ales cum se iau deciziile privind protecţia mediului de către principala instituţie responsabilă a unei comune, adică Primăria.

 

 

Prima întâlnire organizată în data de 21 octombrie în comuna Ciucea a adunat primari, consilieri locali şi cetăţeni din toată zona Huedinului, a avut loc sub semnul îngrijorării, în sensul că primarii îşi doresc sate curate dar nu ştiu încă de unde să apuce problema. Satele sunt împrăştiate, problemele curente presante, nu mai e timp şi de protecţia mediului. Sau nici nu îşi pun foarte serios această problemă deşi pădurile se defrişează iar malurile râurilor se umplu de gunoaie. Aici e nevoie de activişti de mediu şi de experţi care să îşi dea mână pentru a construi împreună cu primarii şi consilierii din această zonă o strategie privind managementul deşeurilor, protecţia ariilor protejate, dezvoltare durabilă prin turism şi agricultură ecologică.

Întâlnirea de la Mihai Viteazul din 7 noiembrie, cu mai mult de 60 departicipanţi, a adunat responsabili şi cetăţeni din zona Turda şi s-a desfăşurat sub semnul convingerii că ograda satului poate şi trebuie îngrijită de cei care locuiesc în ea. Şcoala din Mihai Viteazul este prima şcoală din România care a introdus în programa şcolară educaţia ecologică şi este lider pe ţară privind educaţia ecologică. Aici elevii îşi învaţă părinţii cum să trăiască în prietenie cu natura, cum să o respecte şi să o protejeze. Primarul împreună cu profesorii şi consilerii locali şi alţi intelectuali ai satului ştiu să acceseze foduri europene şi ştiu să adune impozitele locale în aşa fel încât au bani pentru cele mai interesante proiecte de dezvoltare durabilă precum: cea mai frumoasă şi mai modernă grădiniţă din regiune, nu e alta ca ea nici în municipiul Cluj-Napoca, au o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile, deci fac bani din gunoaie, au o strategie pentru dezvoltarea Cheilor Turzii şi a ariei protejate din Ciucaş. Colectează deşeurile din peste 82 de sate până hăt departe în zona Băişorii şi nu se tem de drumuri proaste. Este o comună care a avut strategie de mediu înaintea Consiliului Judeţean Cluj. Aici am aflat că oamenii gospodari nu au nevoie să vină alţii să le spună cum să-şi rânduiască ograda. Sunt capabili să inoveze şi să anticipeze politici publice eficiente care să le facă satul curat şi bogat.

Joi, 21 noiembrie 2013, a avut loc la Primăria din Câţcău cea de a treia întâlnire din cadrul proiectului. Această întâlnire a adunat peste 50 de participanţi. Principalele probleme aduse în discuţie au fost cele despre: soluţionarea canalizării pentru toate gospodăriile, adaptarea gestionării deşeurilor la nivel local pentru integrarea acestora in sistemul judeţean, promovarea de obiective turistice. Reprezentanţii Primariei Dej au arătat cum oraşul, prin proiectele derulate în infrastructura de utilităţi, influenţează pozitiv problemele de mediu de la sate: diminuarea poluării apelor subterane, valorificarea deşeurilor vegetale in staţia regională de compost de la Dej. Şcoala din Câţcău este şi ea un promotor al dezvoltării durabile, în care educaţia pentru un mediu curat şi sănătos este un obiectiv prioritar. Profesoara Bora Simona Maria a trecut în revistă principalele activităţi intreprinse de şcoală pentru un mediu mai curat şi a arătat cum elevii sunt cei mai buni promotori pentru educaţia ecologică în familie. Acolo unde copilul cere părinţilor să respecte anumite standarde de curăţenie a mediului înconjurător, acest lucru se şi întâmplă deoarece părinţii sunt sensibili la imaginea pe care proprii lor copii şi-o fac despre ei. De aceea educaţia ecologică pune accentul pe curăţenia din jurul casei, inclusiv a străzii, a malurilor râurilori şi de asemenea îi învaţă pe elevi cum să facă compost din deşeurile vegetale în propria gospodărie.

În finalul acţiunii, preotul Ioan Mărginean de la Parohia Căţcău a apreciat importanţa proiectului şi a recunoscut că biserica va promova valorile acestui proiect şi că putem să avem sate mai curate dacă toţi locuitorii împreună cu instituţiile publice locale trec la acţiuni concrete prin care protejează apele, pădurile, pământurile, toate resursele naturale, pentru a lăsa moştenire generaţiilor viitoare comunităţi bogate şi sănătoase.

Joi 28 noiembrie LADO filiala Cluj împreună cu Garda Naţională de Mediu a organizat o Conferinţă de presă şi o acţiune de vizibilitate la Casa de Cultură a Sudenţilor dn Cluj-Napoca. Deşi la Conferinţă au participat jurnalişt de la România Liberă, Clujtoday, Agerpress şi de la alte publicaţii din Cluj-Napoca, această conferinţă de presă nu a avut ecourile aşteptate. În schimb acţiunea de vizibilitate a adunat peste 50 de studenţi, de la diferite facultăţi, desigur majoritatea de la cele care au în curriculă specializări din domeniul mediului. În cadrul întâlnirii cu studenţii a fost prezentat proiectul, rezultatele acestuia, echipa proiectului, partenerii şi finanţatorii. Studenţii s-au arătat interesaţi de exemple concrete privind felul în care acţionează primarii pentru a avea sate curate, cum sprijină consilierii locali iniţiativele Primăriei şi dacă primăriile ar angaja absolvenţi specializaţi pe mediu pentru ai spijini în formularea politicilelor locale de mediu.

Vineri, 13 decembrie a avut loc la Primăria Gilău cea de a patra întâlnire din cadrul proiectului. La întâlnire au participat peste 50 de reprezentanţi ai comunităţilor rurale din zonă. Printre participanţi s-au numărat: primari şi reprezentanţi ai primăriilor, consilieri locali din comunele din Gilău, Aghireşu, Floreşti, Săvădisla, reprezentanţi ai Liceului teoretic Gelu Voievod, din Gilău, reprezentanţi ai Hidroelectrica, Companiei de apa Someş, Administraţiei Bazinale a Apelor „Someş Tisa”, Consiliului judeţean Cluj, Postului de Poliţie Gilău, reprezentanţi ai companiilor care desfăşoară activităţi economice în zonă, printre care: Bimet, Ro Tours, Bega Minerale, Motel Gilău, etc

Principalele probleme dezbătute au fost: potenţialul turistic al zonei, explozia imobiliară şi apropierea de oraşul Cluj-Napoca pun probleme de gestionare a deşeurilor în tot bazinul Someşului, inclusiv în zona barajelor administrate de Hidroelectrica. Construirea zonelor rezidenţiale din comuna Floreşti foarte aproape de fermele de păsări constituie o gafă urbanistică gravă şi un exemplu de dezvoltare nesustenabilă, gropile de balast din comunele Gilău şi Floreşti sunt gestionate prost atât de proprietari cât şi de administraţie. Primarul comunei Agireşu Lehene Sorinel Gelu spune că amenzile nu sunt singura soluţie ci ele trebuie combinate cu educaţia pentru mediu şi cu respnsabilizarea tuturor celor care generează şi adminisitrează deşeurile şi că acestea trebuie să fie susţinute, concomitente şi dublate de campanii susţinute de presă. Reţeaua de canalizare a comunei Floreşti şi Gilău este frecvent înfundată de obiectele aruncate în reţea de către cetăţeni, iar desfundarea acesteia presupune costuri ridicate. Cabanele de pe marginea laculu Tarniţa deversează apele uzate direct în lac, iar lacul este sursa de apă potabilă a zonei, inclusiv a municipiului Cluj-Napoca. O reţea de canalizare pentru această zonă constituie o prioritate. Sistemul integrat al deşeurilor judeţului Cluj nu are ecou la sate. Nu există o adecvare între ceea ce spune judeţul cu privire la colectarea deşeurilor şi ce face comuna. Fiecare comunitate încropeşte acţiuni care nu respectă în totalitate normele de mediu, în cele mai multe cazuri din lipsa banilor, dar şi din lipsa unor strategii locale care ar putea pune ordine în priorităţi şi în cheltuirea cu folos a banilor publici şi privaţi. Concluzia acestei întâlniri este aceea că bazinul Someşului are nevoie de o strategie de mediu adecvată priorităţilor ei multiple şi complexe, de resurse suficiente şi mai ales de oameni care cred cu îndârjire în: “se poate”.

Reţeaua promotorilor pentru sate curate este un proiect cu bătaie foarte lungă, el schimbă felul de a acţiona al primarilor, consilierilor locali, al preoţilor şi profesorilor dar şi al generaţiei tinere de la sate pentru a proteja natura, sursa de viaţă, a noastră şi a copiilor noştrii. – See more at: http://www.clujtoday.ro/2013/12/23/reeauapromotorilorpentrusatecurate-unproiectcubtaiefoartelung.html#sthash.uMXaIzoh.dpuf

share...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on TumblrDigg thisPin on PinterestPrint this pageEmail this to someone
Posted in STIRI LADO Tagged with: , , , , ,

Blog

NE GĂSEȘTI AICI

Aboneaza-te la newsletter

Adresa Email: