Câteva sute de localnici din 30 de comune şi sate din Transilvania pot afla mai multe despre cum trebuie să îşi arunce şi gestioneze gunoaiele sau apele uzate din gospodărie, dar şi ce înseamnă ariile protejate din satele şi comunele lor, printr-un proiect cu fonduri elveţiene, realizat de Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) Cluj.
Proiectul este co-finanţat de Elveţia, prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român. Echipa implicată în acest proiect trebuie să organizeze 12 întâlniri cu localnicii din satele şi comunele din judeţele Cluj, Bihor, Mureş, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare. Dintre acestea, 5 întâlniri au fost, deja, organizate, în cadrul proiectului care a demarat în 1 septembrie 2013 şi urmează să se încheie în februarie 2015.
Studiile arată că 80% din localităţile rurale din judeţul Cluj, de exemplu, au un sistem de salubrizare, mai exact de colectare a deşeurilor din gospodăriile localnicilor. „Problema este ce se întâmplă mai departe cu aceste deşeuri, după ce au fost colectate. Proiectul nostru doreşte să conştientizeze localnicii auspura posibilităilor de colectare selectivă, de reciclare şi de reducere a cantităţilor de gunoi produse”, a declarat Mihaela Beu, expert de mediu al LADO. În acest sens, comuna clujeană Mihai Viteazu este dată drept exemplu pozitiv participanţilor la conferinţele despre gestionarea deşeurilor, pentru că această comună are propriul plan şi sistem de gestionare integrată a deşeurilor, prin încurajarea colectării selective a gunoaielor, care apoi sunt duse la staţia de sortare, iar autorităţile locale chiar fac bani din valorificarea deşeurilor recilcabile. În plus, localnicii din Mihai Viteazu sunt educaţi încă de la grădiniţă să se preocupe de protejarea mediului.
„În unele localităţi am reuşit să implicăm şi preoţii parohi în diseminarea informaţiilor cu privire la protecţia mediului”, a precizat expertul de mediu Mihaela Beu.
Cât despre gestionarea apelor uzate, experţii de mediu au constatat că există localităţi în care există apă potabilă furnizate de reţelele oficiale de distribuţie, însă nu există sistem de canalizare care să preia apele uzate, acestea ajungând în pânza freatică şi în apele de suprafaţă. În alte cazuri, localnicii refuză să se conecteze la reţeaua de distribuţie a apei, deşi le trece conducta prin faţa casei, pentru a nu plăti apa furnizată. Astfel de cazuri au fost semnalate la Câţicău sau Frata, a declarat Ana Luduşan, preşedintele LADO Cluj.
Solicitantul finaţării care doreşte să crească gradul de conţtientizare a localnicilor de la sate este Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, iar partenerul proiectului este Garda Naţională de Mediu, Comisariatul judetean Cluj.
Articol redactat de Bianca Pădurean, preluat de pe http://www.clujtoday.ro/2014/03/27/promotoripentrusatecuratesaucumnvaardeleniidelaarsrespectemediulnconjurtor.html