Cursuri de formare pentru personalul din instituții publice
– Proiectul CRCM – Centrul Român de Cercetare a Mirgrației –
2018, România
În perioada 18 octombrie-23 noiembrie 2018 au fost organizate cinci cursuri de formare în cadrul proiectului ”Centrul Român de Cercetare a Migrației” (CRCM), desfășurate în cinci orașe diferite din România, respectiv Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța și București.
Centrul Român de Cercetare a Migrației este un proiect realizat de către Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) filiala Cluj, în colaborare cu Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM) și Institutul Intercultural Timișoara (IIT), finanțat și susținut de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) și Comisia Europeană, prin a cărui realizare este dorită promovarea și încurajarea cercetării fenomenului de migrație în România care, din păcate, la momentul actual nu este suficient dezvoltată.
Grupurile țintă ale acestui proiect sunt reprezentate de către beneficiarii de protecție (BP), resortisații țărilor terțe (RTT), instituțiile publice precum Ministerul Educației (prin Inspectorate Școlare Județene), Ministerul Muncii (Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială), Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Cetățenie; specialiști, masteranzi și doctoranzi din cadrul a cinci universități din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța; și utilizatorii bazei de date în scop de studiu.
Desfășurarea proiectului a avut loc în două etape, și anume Decembrie 2016 – Decembrie 2017 și Decembrie 2017 – Decembrie 2018. În acești doi ani de implementare au fost realizate studii relevante cu date agregate care au măsurat nivelul de integrare al imigranților în România, urmărind cele mai importante dimensiuni: context general, muncă, educație, sănătate, cultură și limbă, au fost create și dezvoltate importante surse de documentare și instrumente de cercetare (baza de date și platforma online). Doar în urma unor studii relevante, cu astfel de date, va fi posibilă realizarea unor acțiuni în favoarea îmbunătățirii situației actuale a imigranților din România.
Așadar, echipa proiectului a cules date atât din partea unor instituții publice vizate prin platforma online (accesând o serie de întrebări specifice), cât și din partea imigranților (BP, RTT și iEU, ultima categorie fiind introdusă ulterior datorită comparației care se poate realiza între imigranți din UE și imigranți non-UE) prin chestionarele aplicate direct acestora (traduse în 5 limbi de circulație internațională).
A fost aplicat un chestionat atât online, cât și prin mai mulți operatori de teren, voluntari ai CSCM-ului, în diferite Centre de Cazare ale solicitanților de azil sau în cadrul cursurilor de limba română la care participă aceștia prin sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, al comunităților de migranți și prin sprijinul organizațiilor nonguvernamentale din țară.
Pentru platforma online, pe lângă cele aproximativ 200 de adrese de colectare de date trimise celor 5 instituții vizate din fiecare județ (AJOFM, ITM, CAS, ISJ și AJPIS), 15 Parchete de pe lângă Curțile de Apel și 10 instituții naționale (ANC, MEN, MJ, IGPR, IGI, Inspecția Muncii, ANPIS, CNAS, ICCJ, ANOFM), cea mai importantă modalitate de diseminare a acesteia a fost organizarea de cursuri de formare în vederea instruirii completării platformei online. Așa cum am menționat, cursurile au fost organizate în 5 orașe-cheie din România, fiecare județ aparținând unei regiuni de integrare. Spre exemplu, Cluj Napoca, face parte din regiunea 4 de integrare, în Șomcuta Mare aflându-se Centrul de Cazare pentru Solicitanții de Azil (CRCPSA) și sunt incluse următoarele județe: Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa Năsăud, Mureş, Harghita, Sibiu şi Alba.
În total, numărul de persoane participante la toate cele cinci cursuri a fost de aproximativ 80 de persoane, fiecare persoană reprezentând o instituție diferită sau, cel puțin, dintr-o altă zonă decât un alt reprezentant al aceleiași instituții, iar media de participanți la fiecare curs în parte a fost de 17 persoane.
Pe lângă cele două variante de culegere a datelor menționate au fost folosite și metode calitative, respectiv interviuri, focus-grupuri, observație participativă. Un exemplu relevant de focus-grup a fost cel organizat în cadrul Conferinței Internaționale organizat în luna mai 2018. La această conferință au participat un număr aproximativ de 80 de persoane de specialitate: reprezentanți ai instituțiilor publice, ai organizațiilor nonguvernamentale, cercetători și profesori, care au fost și ei chestionați privitor la studiile realizate.
Culegerea datelor nu ar fi putut fi realizată, totuși, fără un studiu aprofundat inițial privitor la toate studiile care există deja pe plan internațional, precum studiul ”Understanding integration: A conceptual framework, Journal of Refugee Studies” al lui Alastair Ager și Alison Strang, ”Declaration of the European Ministerial Conference on Integration” (Zaragoza) a Comisiei Europene din 2010, studiul ”Migration integration statistics – at risk of poverty and social exclusion” al Eurostat din anul 2018 și multe alte studii care au avut ca și subiect migrația atât în context românesc, cât și internațional.
Pentru conceperea acestor instrumente de cercetare au fost dezvoltate o serie de indicatori de integrare pe diferite dimensiuni. Dimensiunile integrării regăsite în chestionar și platformă și utilizate în prima ediție a proiectului sunt: Context General, Locuire, Educație, Sănătate, Cultură și Limbă, Implicare Civică, Cetățenie, Muncă. În cadrul celei de-a doua ediții a proiectului, dimensiunile integrării au fost modificate în urma observării rezultatelor primei etape, întrucât nu toate dimensiunile urmărite erau relevante studiului, iar unele întrebări au fost comasate. Prin urmare, dimensiunile integrării în cea de a doua etapă de implementare au fost rezumate la: Context, Cetățenie Activă, Incluziune Socială, Educație, Muncă.
Astfel, datele culese prin platformă și prin chestionar, completate de metode calitative de cercetare au reprezentat sursele furnizoare de date în conceperea studiului final. Nevoia ridicată de informații provenite din partea instituțiilor publice se datorează faptului că este necesar ca rezultatul final să fie cât mai relevant și apropiat de realitatea actuală. Un exemplu de informație solicitată de la instituțiile publice este numărul șomerilor din anul 2017 pentru a se putea determina rata șomajului în rândul imigranților. Acest aspect este relevant în studierea dimensiunii muncă, aceasta fiind o dimensiune foarte importantă de menționat întrucât un loc de muncă s-a dovedit a fi un instrument cheie în procesul de incluziune socială al unui individ într-o societate.
În final, s-a creat un Index al Integrării Imigranților în România, primul Index de o astfel de complexitate din țara noastră, care măsoară nivelul de integrare al imigranților și în care sunt regăsite toate rezultatele cercetării, contextualizarea întregului fenomen al migrației în România, dar și importanța dezvoltării unor studii de acest fel.
Prima variantă de index aferentă primului an de implementare se poate consulta aici: http://migrationcenter.ro/wp/wp-content/uploads/2017/07/IIIR-2017.pdf . A doua variantă se află în lucru, la momentul actual primindu-se încă răspunsuri la cererile adresate de echipa de cercetători. O piedică, însă, în realizarea unor studii de asemenea amploare este reprezentată de calitatea slabă a datelor furnizate de către instituțiile publice pe considerente precum inexistența datelor, necentralizarea acestora, necorelarea informațiilor primite de la nivel central și județean.
Pentru mai buna înțelegere a ceea ce au presupus cu exactitate aceste cursuri de formare am să exemplific în următoarele două articole două dintre aceste cursuri, la care am avut ocazia să particip, și am să detaliez fiecare activitate în parte, menționând contextul acesteia, dar și scopul său. În același timp, se vor regăsi discuțiile rezultate în urma prezentării proiectului, schimbările propuse, dar și alte idei menționate de către participanți sau de către prezentatori.
Redactat de
Mara Micheu
Colaborator LADO filiala CLUJ