Curs de formare – CONSTANȚA
20-21 noiembrie 2018
CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației
Cursul de formare susținut în Constanța a avut loc în perioada 20-21 noiembrie 2018. În cadrul cursului au participat reprezentanți ai următoarelor instituții: Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea (ITM Tulcea), Inspectoratul Școlar Județean Constanța (ISJ Constanța) Inspectoratul Școlar Județean Vrancea (ISJ Vrancea), Inspectoratul Școlar Județean Galați (ISJ Galați), Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Brăila (AJPIS Brăila), Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța (AJPIS Constanța), Casa de Asigurări de Sănătate Constanța (CAS Constanța), Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța (AJOFM Constanța), Centrul pentru Resurse Civice și echipa de implementare a proiectului.
Prima zi a cursului a început cu o serie de exerciții de cunoaștere și de eficientizare a comunicării, mediate de către Radu Tîrnăcop, președintele Asociației pentru Dialog, Cultură și Sport și coordonator de proiecte bazate pe educația nonformală. În urma acestor exerciții a fost creat un cadru benefic și confortabil atât pentru participanți, cât și pentru prezentatorii care în continuare au susținut prezentarea proiectului, a desfășurării acestuia, a etapelor întreprinse, a rezultatelor acestuia, și au inițiat discuții despre posibile schimbări sau îmbunătățiri care pot fi aduse în abordarea studierii procesului de integrare al imigranților în România.
Familiarizarea participanților cu proiectul a fost realizată întâi prin prezentarea beneficiarilor proiectului, și anume LADO, dar și a partenerilor proiectului, respectiv Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM) și Institutul Intercultural Timișoara (IIT).
Ulterior au fost menționate și cele șase Centre Regionale de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil (CRCPSA), care sunt localizate în orașele București, Timișoara, Galați, Șomcuta Mare și Rădăuți, Giurgiu. De asemenea, punctele de cercetare în care s-a desfășurat proiectul se află în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Atât centrele de cercetare, cât și cele de primire au reprezentat doi piloni extrem de importanți în buna desfășurare a proiectului. Au fost prezentate etapele proiectului, acțiunile întreprinse, dimensiunile integrării regăsite în cele două etape ale proiectului, instituțiile publice vizate pentru cercetare, și grupurile țintă ale acestui proiect.
În continuare a fost realizată o prezentare mai amplă asupra a ceea ce presupune fiecare tip de imigrant, care este procedura de azil, cadrul legal care trebuie cunoscut și respectat de către imigranți, etc. Delimitarea între tipurile de imigranți este extrem de importantă. Astfel, există beneficiari de protecție (BP), resortisanți ai țărilor terțe (RTT), refugiați și imigranți care vin în alte scopuri (studii, reîntregirea familiei etc.).
- Solicitant de azil – cetățeanul străin sau apatridul care și-a manifestat voința de a obține o formă de protecție în România, până la soluționarea definitivă a cererii.
- BP – Beneficiar de protecție – cetățean străin sau apatrid, beneficiar al unui statut de refugiat, protecție temporară sau protecție subsidiară pe teritoriul României. Refugiat – persoană care, din cauza unor temeri justificate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau opiniilor sale politice, se află în afara țării a cărei cetățenie o are și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări; sau care, neavând nicio cetățenie și găsindu-se în afara țării în care avea reședința obișnuită ca urmare a unor astfel de evenimente, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă. (definiția dată de Convenția de la Geneva – 1951)
- RTT – Resortisant al unei Țări Terțe – cetățean străin, având o altă cetățenie decât cea a unei țări UE sau SEE
Principalele țări de origine a imigranților sunt Irak, Siria, Afganistan, Pakistan, Iran. În același timp, de o importanță majoră este și delimitarea nivelurilor de integrare, și perceperea integrării din punct de vedere al statului, dar și din punct de vedere al imigranților.
Au fost prezentate și principiile acordării statutului de refugiat, dar și procedura de azil, cu etapele sale și alte intervenții în cadrul acesteia, cum ar fi Regulamentul Dublin.
Ajungând la procesul efectiv de integrare al acestora, după primirea unei forme de protecție (refugiat/ protecție subisidiară) participanții au sesizat importanța cursurilor de limba română, considerând că le este acordată prea puțină atenție. S-a sugerat ca acestea să se afle sub egida Ministerului Educației și să existe cursuri de formare a profesorilor care urmează să predea limba română străinilor adulți și copii, să existe modalități de evaluare a limbii de către migranții care o cunosc deja, să existe centralizate toate înregistrările acestora în evidența ISJ-urilor.
Din cadrul discuțiilor avute pe parcursul întâlnirii a reieșit faptul că se remarcă o nevoie reală nu numai a implicării semnificative a ministerelor și ONG-urilor în procesul de integrare, dar și a unor reglementări privind legea.
În continuarea au fost aduse importante nuanțări privitoare la ”Indexul Integrării Imigranților”, care este forma finală în care se regăsește studiul realizat în cadrul proiectului. A fost justificată nevoia pentru un astfel de studiu și a fost prezentat conținutul indexului, rezultatele din prima ediție a acestuia și problemele întâmpinate în realizarea cercetării. Indexul poate fi găsit la: https://www.researchgate.net/project/Indexul-Integrarii-Imigrantilor-in-Romania-Immigrants-Integration-Index-in-Romania
Este important faptul că s-a remarcat o creștere a fenomenului migrațional în România, chiar dacă aceasta este încă văzută ca fiind o țară de tranzit pentru imigranți. Între 1990 și 2000 imigranții reprezentau în jur de 0.5 % din populație, în 2005 0,7%, în 2010 0.8%, iar în 2015 1,4%. La momentul actual, în România se află aproximativ 370.000 de imigranți, respectiv 2% din populație.
În ceea ce privește concluziile studiului, câteva rezultate generale arată că există un nivel relativ bun de integrare a imigranților în România, că pentru multe dintre dimensiuni, nivelul de integrare al imigranților BP și RTT este peste nivelul populației locale (de ex. educație), faptul că cea mai mare parte a imigranților (BPI și RTT) sunt implicați într-o formă de educație (80%), același procent acordându-se și celor care urmează cursuri de limba română.
De asemenea, a fost problematică disponibilitatea datelor agregate, calitatea datelor furnizate de către instituțiile publice fiind una slabă. Un aspect relevant care a reieșit în urma aplicării unui chestionar cu această temă imigranților a fost bariera de limbă, care a împiedicat buna desfășurare integrală a studiului. De exemplu, în cadrul dimensiunii LOCUIRE au existat situații în care întrebările legate de acest aspect să nu fie înțelese de către respondenți, ceea a rezultat un număr de răspunsuri care nu au putut fi introduse în baza de date pentru a putea fi utilizate în cadrul studiului (de exemplu respondenți studenți care locuiesc în cămine studențești și astfel au notat întreaga dimensiune a locației, nu doar cea a camerei).
În încheiere, doresc să spun că am observat o implicare substanțială atât din partea participanților, cât și din partea organizatorilor, participanții manifestând un interes crescut pentru acest proiect și pentru contribuția care poate fi adusă de către aceștia studiului final. Discuțiile și dezbaterile purtate în cadrul celor două zile de activități au fost vibrante și încărcate de idei cu potențial de a aduce schimbări. Un consens la care s-a ajuns în cadrul ambelor întâlniri la care am luat parte a constat în faptul că aducerea la cunoștință și familiarizarea cât mai multor persoane cu fenomenul migrației este necesară pentru a fi posibilă acționarea în viitor în vederea îmbunătățirii stării actuale.
Redactat de
Mara Micheu
Colaborator LADO filiala Cluj