Curs de formare – BUCUREȘTI
22-23 noiembrie 2018
CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației
Cursul de formare susținut în București a avut loc în perioada 22-23 noiembrie 2018. În cadrul cursului au participat 10 reprezentanți ai următoarelor instituții: Parchetul de pe lânga Curtea de Apel București (PCAB), Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița (ISJ Dâmbovița), Inspectoratul Școlar Județean Ialomița (ITM Ialomița), Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea (ISJ Vâlcea), Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Olt (AJPIS Olt), Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Covasna (AJOFM Covasna), Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Giurgiu (CAS Giurgiu), doi reprezentanți ai Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Ilfov (AJPIS Ilfov), doi reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) și echipa de implementare a proiectului.
Eu am avut oportunitatea de a participa în amebele zile de curs și aș vrea să diseminez o mare parte din informațiile esențiale domeniului migrațional prezentate de echipa de implementare a LADO (Liga Apărării Drepturilor Omului) și CSCM (Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației).
Cunoscând faptul că nu toate instituțiile publice sunt la zi cu deosebirile legislative legate de BP (beneficiari de protecție), RTT (resortisanți ai țărilor terțe), SA (solicitanți de azil) și IEU (imigranți din UE), prezentarea acestora reprezintă un factor esențial atunci când se explică/analizează nivelul de integrare al imigranților în România. Acesta a fost unul din obiectivele principale ale primei zile de curs, urmată de prezentarea rezultatelor primei etape de implementare a proiectului, și anume: Indexul de Integrare al Imigranților în România (care se poate consulta aici: http://migrationcenter.ro/wp/wp-content/uploads/2017/07/IIIR-2017.pdf) fiind gândite astfel tocmai pentru ca informațiile din platforma online să poată fi înțelese și completate cu ușurință.
Așadar, am aflat faptul că BP (beneficiar de protecție), în termeni simpli, sunt acele persoane care primesc o formă de protecție în România (statut de refugiat sau statut de protecție subsidiară). Prin urmare, statul român îi protejează, dar cum și de cine? Primordial obținerii statutului de beneficiar de protecție, migranții trec printr-o procedură de azil numindu-se în acel timp solicitanți de azil. Procedura de azil se poate realiza doar în unul dintre cele 6 centre de azil aflate pe teritoriul României: București, Timișoara, Galați, Șomcuta Mare, Rădăuți și Giurgiu. Ulterior procedurii, dacă statul român consideră că solicitanții se află într-un real pericol în țara lor de origine (Siria, Irak, Afganistan, etc), acesta decide să îi protejeze, ei devenind BP și fiindu-le acordate mai multe beneficii (ex: program de integrare), dar având și obligații. Printre obligații se numără și participarea la cursuri de limba română, dar și intrarea în câmpul muncii, aceștia fiind înregistrați la AJOFM.
Resortisanții țărilor terțe au un statut mai aparte pentru că nu migrează din motive de persecuție/pericol în țara lor de origine, ci migrează pentru a-și croi o viață mai bună din diferite motive (ex. motive economice), aici fiind incluși studenții, persoanele care vin în scop de muncă, voluntariat, reîntregirea familiei, etc. Aceste 3 categorii însă, respectiv BP, RTT și SA sunt persoane venite din țări din afara UE. Pentru imigranții UE lucrurile sunt mai clare, ei având aproximativ aceleași drepturi și obligații ca și cetățenii români.
În vederea completării datelor specifice fiecărei instituții, aceste clasificări sunt extrem de importante. Datele solicitate din partea instituțiilor publice sunt grupate exact cum am prezentat mai sus, exceptând solicitanții de azil care nu intră în grupul țintă al proiectului. Un exemplu de date solicitate se regăsește în imaginea de mai jos:
Odată cu această discuție a fost prezentat și modul în care platforma online se utilizează, această acțiune presupunând, în primul rând, deținerea unui username și a unei parole pentru fiecare insituție în parte, cu ajutorul cărora platforma poate fi accesată de către reprezentanții instituției respective. Desigur, instituțiile deținând informații diferite, fiecare va aduce o contribuție doar la categoriile de informații care se potrivesc cu aria de interes a acestora. Ulterior completării cu informații pot fi generate date statistice pe baza acestora prin intermediul platformei.
În cadrul proiectului s-a realizat o bază de date care a conținut toate informațiile livrate de către instituțiile publice, dar și cele obținute în urma chestionarelor, iar în funcție de subiectul pe care îl vizau aceste date s-au generat statistici prin prisma cărora s-a observat starea actuală a imigranților în diferite contexte sociale. De exemplu, în contextul educației, s-a observat faptul că cea mai mare parte a imigranților (BPI și RTT) sunt implicați într-o formă de educație, respectiv 80%.
O altă idee discutată constă în necesitatea unei delimitări între procesul de integrarea al adulților și procesul tinerilor, sau chiar al copiilor, aceste două categorii de indivizi cerând modalități diferite de abordare. În termeni mai concreți, s-a propus pregătirea unor specialiști în ceea ce privește orele de predare a limbii române, care să fie pregătiți spentru a preda limba română imigranților, cu diferențiere între grupele de adulți și cele de copii. Din păcate, la momentul actual în România numărul de profesori care să predea limba română ca limbă străină este deficitar, astfel s-a propus a se face apel la Ministerul Educației pentru în scopul realizării unei schimbări în această direcție.
Aspectele tehnice și descriptive au fost combinate în mod plăcut cu activități de eficientizare a comunicării și de cunoaștere a participanților susținute de către formatorul Radu Tîrnăcop.
Activitățile de socializare, relaționare și comunicare în cadrul grupului de participanți sunt menite să asigure coeziunea grupului, deschiderea față de proiect și activitățile aferente, și să încurajeze participanții să aibă o atitudine deschisă și proactivă care să întărească comunicarea interinstituțională și să dezvorlte parteneriate și colaborări eficiente pe termen lung.
Printre cele mai reprezentative activități non-formale de relaționare și comunicare se numără: The story, Zoom, Zarurile culturale, Tiparele de personalitate.
Participanții au fost provocați să comuncie activ și să înțeleagă mai bine diferențele culturale (interpersonale) care pot să existe punând accent pe cât sunt de dispuși să se adapteze la schimbări rapide. Activitățile s-au concentrat pe interacțiunea cu noul, cu lucruri mai puțin familiare și cu modul în care participanții abordează aceste situații. Unii participanți au înțeles cât de importantă este perceperea din poziția imigrantului sau din poziția unei instituții publice, cât de important este modul în care comunici pentru a-l face să înțeleagă poziția fiecărei părți. Alți participanți au realizat cât de mult înseamnă să petreci mai mult timp cu un imigrant atunci când interacționezi cu el într-o instituție publică, datorită limitărilor de vorbire și cultură, acestuia fiindu-i greu să se integreze și să-și găsească locul. Cei mai mulți participanți au conștientizat că sunt foarte reticienți la schimbare, extrapolat la nivel de imigranți, nu sunt deschiși către a-i accepta și tolera, neconsiderând acest lucru un mod normal de integrare. În procesul de colaborare cu alte persoane este important să ţinem cont de faptul că suntem diferiţi şi că adaptarea la comportamentul celorlalţi şi la mediul în care trăim nu este o capacitate naturală, ci una care poate fi dobândită, iar tiparul nostru de personalitate este direct proporțional cu aceasta.
Cu toate că o mare parte din curs a avut o abordare destul de tehnică, am rămas surprinsă să văd participanții prezenți extrem de activi și interesați de acest domeniu și de cum pot să îmbunătățească lucrurile atât pe plan profesional, cât și personal. Determinarea pentru a aduce o contribuție situației actuale a fost evidentă, ideile enunțate de către participanți au fost unele realiste și practice, în speranța că reflectarea acestora se va produce în viitorul apropiat și în societate.
Redactat de
Mara Micheu
Colaborator LADO filiala Cluj