Liga Apararii
Drepturilor Omului,
Filiala Cluj

Conferința Internațională „CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației”  

 

Facultatea de  Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a Universității Babeş-Bolyai a găzduit între 5-6 septembrie 2017 conferința internațională „CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației”. Au fost prezenți partenerii proiectului de la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM) Cluj-Napoca și Institutul Intercultural Timișoara (IIT), membri ai comunităţilor de migranți, reprezentanţi ai instituţiilor publice, reprezentanți ai angajatorilor naționali și internaționali, mass-media și reprezentanţi ai organizațiilor societății civile cu preocupări în domeniul migraţiei şi drepturilor omului.

După cuvântul de deschidere din partea Anei Ludușan, președintele LADO filiala Cluj, coordonatorul proiectului Ionela Răcătău a dat startul conferinței prin prezentarea proiectului și obiectivelor principale. În esență, CRCM își propune crearea unui index de măsurare a nivelului de integrare a beneficiarilor de protecție internațională și resortisanților țărilor terțe (din afara spațiului economic european) și a unei Platforme Online de date privind integrarea, incluzând cercetări în teren, interviuri și focus-grupuri.

A fost subliniat faptul că această colectare a datelor nu reprezintă un demers de supraveghere din partea IGI, ci rezultatele sunt întoarse societății, pentru ca instituțiile și organizațiile societății civile să știe care este nivelul curent al eforturilor din domeniul integrării în România, unde e nevoie de intervenție și ce nevoi sunt. O colectare în mod structurat a datelor este realizată prin crearea de indicatori specifici și a unui index al integrării pentru evaluarea intervențiilor locale în această direcție, precum și consultări între comunitățile vizate și autoritățile locale, organizații non-guvernamentale de profil și alți actori relevanți.

Prezentarea Indexului de Integrare a Migranțior a fost realizată de Anatolie Coșciug, din partea Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației. La baza creării acestui instrument stă necesitatea culegerii datelor astfel încât să permită abordări comparative la nivelul celor 5 regiuni de integrare din țară, precum și a unor abordări uniforme privind integrarea în România în rândul instituțiilor și organizațiilor cu competențe în domeniul migrației. Indexul de integrare stă la baza Platformei Online, chestionarul pentru imigranți vizând 8 dimensiuni de interes: context general, locuire, educație, sănătate, cultură și limbă, implicare civică, cetățenie, muncă.

În cadrul discuției despre modulele de integrare europene și abordările din diferite țări europene, Călin Rus din partea Institului Intercultural Timișoara a evidențiat câteva principii comune privind integrarea, înțeleasă ca un proces bidirecțional, implicând drepturi și responsabilități de ambele părți (migrant și societate-gazdă). Principalele trei module sau dimensiuni de integrare se referă la limbă și orientare culturală, piața muncii, respectiv accesul la viața publică.

Ca exemplu de bună practică, abordarea „2P – potențial și perspective” din Germania se concentrează pe integrarea cât mai timpurie a copiilor/tinerilor în sistemul educațional, începând cu ore care nu presupun cunoașterea limbii (arte, educație fizică etc.), dublată de frecventarea în paralel a cursurilor de limbă. În acest fel, prin interacțiunea cu ceilalți la clasă, procesul învățării limbii și integrării în colectiv este avansat într-un mod firesc și se evită izolarea și cultivarea sentimentului de neapartanență. Călin Rus a amintit, de asemenea, faptul că orice societate-gazdă are deja propria diversitate, lucru care tinde să fie neglijat în discursul asupra integrării, atunci când societatea-gazdă e imaginată o masă omogenă în raport cu tot ce îi este exterior.

Prof. univ. dr. Dan Chiribucă s-a referit la implicarea mediului academic în studierea incluziunii sociale a migranților, evidențiind rolul Universității de cercetare, investigație sociologică și definire conceptuală, dar și de interfață între diverșii actori având mize importante în acest domeniu. Cu privire la diferența dintre termenii de „integrare” și „incluziune socială”, aceasta din urmă implică reprezentarea dominantă prin prisma asemănărilor dintre migranți și alte grupuri defavorizate (persoane vârstnice, mame singure, romi ș.a.). Astfel de diferențe conceptuale sunt importante, atunci când se formulează politicile publice în acest domeniu, iar studiile academice pot informa prin rezultatele lor aceste decizii. În prezentarea sa, Dan Chiribucă s-a referit și la eroarea de interpretare conform căreia „LADO, universitatea și celelalte instituții cheltuie bani europeni pentru a aduce migranți în țară”, în condițiile în care ei fie sunt deja aici, fie vor veni oricum, și la refuzul celor care contestă astfel de proiecte de sprijinire a integrării de a vedea realitatea așa cum este ea.

Conferința a continuat cu prezentarea responsabilităților serviciilor publice de asistență socială privind integrarea de către Carmen Ciornei din partea Direcției de Asistență Socială și Medicală Cluj și cu descrierea generală a Platformei Online și a modului de utilizare a acesteia de către Orosz Gyozo, din partea LADO Cluj.

Au fost organizate, de asemenea, grupuri tematice pe dimensiunile cuprinse în Indexul de Integrare, iar cea de-a doua zi a fost dedicată temei muncii și anterprenoriatului în rândul migranților, prezentată de Daniela Cervinschi, intervențiilor din partea reprezentanților comunităților de beneficiari de protecție și resortisanți ai țărior terțe privind integrarea, precum și dialogului între aceștia și reprezentanții autorităților publice.

În perioada următoare, vor avea loc 5 sesiuni de cursuri de formare pentru instituțiile publice din 5 orașe: Cluj-Napoca (6-7 noiembrie), Timișoara (14-15 noiembrie), Iași (16-17 noiembrie), Constanța (20-21 noiembrie), București (22-23 noiembrie). În cadrul acestor sesiuni, reprezentanții instituțiilor publice vor fi pregătiți pentu a folosi Platforma Online și a încărca date în funcție de profilul instituției și în funcție de modul propriu de centralizare a datelor.

*

Proiectul „CRCM” este desfășurat în parteneriat cu Institutul Intercultural Timișoara (IIT) și Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM) și se desfăşoară în perioada decembrie 2016 – decembrie 2018 și implică 5   filiale  de  cercetare  în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara. Obiectivul general este crearea unui nou cadru conceptual de documentare și informare și a unor noi instrumente de cercetare privind studiul proceselor de integrare a beneficiarilor de protecție internațională (BP) și a resortisanților țărilor terțe (RTT) în societatea românească. Proiectul este co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare (FAMI / 16.01.01), prin intermediul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

share...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on TumblrDigg thisPin on PinterestPrint this pageEmail this to someone
Posted in Blog