Liga Apararii
Drepturilor Omului,
Filiala Cluj

Educația acceptări diversității New Country. New Home

Migrația este o activitate cu care ne confruntăm din ce în ce mai des în zilele noastre. Beneficiarii de protecție (refugiații) provin din țările din afara Uniunii Europene, țări care au devenit imposibil de locuit. Factorii declanșatori ai migrației, în linii generale, sunt: războaiele, pericolul iminent, catastrofele naturale, situațiile economice precare.

Valentina Uțiu este o tânără de 16 ani din Gherla, voluntară în cadrul LADO filiala Cluj și este preocupată de situația migrației în România. În ciuda vârstei fragede aceasta a organizat un workshop sămbăta, 31 martie,  intitulat New Country. New Home, cu scopul de a „educa mentalitatea populației”. România este o țară de tranzit, iar beneficiarii de protecție, acceptați în programul de integrare, au anumite drepturi. Aceștia au acces la educație, la învățarea limbii române, la accesarea unui loc de muncă și așa mai departe. Aceste drepturi nu pot fi exercitate dacă populația țării gazdă nu privește cu ochi buni diversitatea.

În cadrul workshop-ului Valentina, a ținut o scurtă prezentare despre experiența ei, despre organizațiile la care face voluntariat și despre impulsul care a îndemnat-o să organizeze acest eveniment.

Totul a început în octombrie, odată cu participarea mea la Kennedy Workshop, unde, pe lângă toate lucrurile importante pe care le-am aflat despre cum poți fi un bun cetățean și despre cum cele mai multe lucruri pentru țară le pot face cetățenii săi, am intalnit-o și pe Eliza Chirilă. Aceasta a ținut un workshop privind implicarea cetățenească a tinerilor și modalitățile prin care noi putem schimba în mod pașnic ceva în țara în care trăim. De asemenea, ne-a spus că, dacă vrem să organizăm și noi la rândul nostru un workshop sau un eveniment, dacă vrem să vorbim oamenilor despre ceva, ea ne sponsorizează inițiativa printr-un ajutor financiar de 100$.

Participanții au avut ocazia să ia parte și la câteva jocuri educative, prin care și-au putut dezvolta opiniile, au avut loc dezbateri și jocuri care implică creativitatea și munca în echipă. După realizarea unui joc de cunoaștere, a urmat cea mai interesantă activitate. Participanții au fost împărțiți în două grupe, un grup reprezanta comunitatea de refugiați, iar celălalt societatea gazdă, adică populația română. Între cele două tabere s-a desfășurat o discuție aprinsă și bazată pe argumente raționale, totul pornind de la motivul pentru care refugiații își părăsesc țările natale, dar și din motivul pentru care aceștia ar trebui primiți cu brațele deschise în noua comunitate. Participanții au concluzionat că fiecare om are dreptul la o a doua șansă, iar indiferent de situație, cu toții suntem oameni și avem dreptul să ne trăim viața într-un mediu sigur.

Anita Toth, reprezentant l Ligii Apărării Drepturilor Omului (LADO) filial Cluj, a ținut o prezentare despre procesele legislative prin care trece un beneficiar de protecție, reprezentant al unei țări terțe sau un solicitant de azil în momentul în care ajunge într-o țară din UE. Procedura nu este una simplă. Prezentarea a fost axată pe procedura solicitanților de azil. În România există 6 centre de azil care funcționează sub tutela IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări): Șomcuta Mare, Rădăuți. Timișoara, Galați, București și Giurgiu. Din momentul sosirii persoanele în cauză trebuie să-și prezinte documentele, bagajele, se efectuează un control corporal, examinare medicală și psihologică. Solicitanții de azil pot rămâne în centrele de azil gratuit, în cazul în care demonstrează că nu au o sursă de venit. Ultimele etape țin de interviu, atât inițial cât și decizional, iar finalul este marcat de o decizie administrativă.

După descrierea legislativă a procedurii, Anita, a prezentat o hartă care prezintă situația din Siria (https://syriancivilwarmap.com/ ). Războiul ține din 2011 și pare că nu se mai sfărșește. Cetățenii sirieni cu statut de refugiat care au fost prezenți la eveniment au recunoscut harta și au constatat că nici ei nu mai înțeleg ce se întâmplă acolo, au încercat să depisteze dacă zonele în care trăiesc părinții lor sunt sau nu intacte.

Proiectele din cadrul LADO filiala Cluj, co-finanțate de Comisia Europeană și Inspectoratul General pentru Imigrări, prin care s-au putu dezvolta mecanisme de îmbunătățire a sistemului migrațional din România sunt: „SIM_CIS4 – Servicii Integrate pentru Migranți – Comunități Interculturale și Solidare” și „CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației”. Aceste proiecte au fost și ele prezentate pentru a putea înțelege și aspecte de comunicare interinstituțională.

Finalul evenimentului a fost marcat de un moment în care atât Valentina, cât și ceilalți au avut ocazia să-și împărtășească feedback-ul legat de workshop încercând să propună idei de proiecte prin care ar putea îmbunătăți sistemul instituțional și legislativ, privind persoanele cu statut de refugiat cât și resortisanților unei țări terțe.

Scopul meu a fost ca la final, ficare participant să rămână cu o amintire frumoasă și cu ceva din lucrurile care s-au abordat la workshop. La finalul evenimentului, aceștia s-au declarat mulțumiți de calitatea evenimentului, datorită faptului că au invățat multe lucruri noi, ceea ce mă face să cred că da, mi-am atins scopul.

 

Realizat de

Vass Reka

 

 

Pasiune, hand made și business. Sfatul Otiliei: asumă-ți culorile, acceptă provocările și fii tu!

În cadrul activității Cultural and Human Diversity –15 aprilie 2018- organizat de către LADO Cluj, CIAO Cluj în colaborare cu Centrul Budist „White Mahakala” în cadrul proiectului „SIM_CIS4 – Servicii Integrate pentru Migranți, Comunități Interculturale și Solidare, am avut ocazia să întâlnim mulți oameni talentați și mai ales devotați. Acompaniați de sunetele muzicii orientale și de atmosfera plăcută din încăpere, nici unul dintre participanți nu a putut omite masa plină cu lucrușoare colorate de lângă geam. Pe masa Otiliei Adam se aflau ecusoane simpatice create de o mână grijulie, papioane croite într-o manieră autentică și ustensile necesare pentru un tatuaj cu henna perfect. Am început acum cinci ani cu produsele mele, cu papioanele, însă de tatuajele cu henna mă ocup doar de anul trecut, din noiembrie.

Cum ai început să realizezi tatuaje cu henna și papioane?

Anul trecut din noiembrie am început să fac tatuaje cu henna. A fost ideea lui Vali, el mi-a spus că ar fi o metodă prin care aș atrage alți clienți, alte evenimente. Papioanele am început să le vând prima dată în localurile din Cluj. Eram la masterat aveam nevoie de o situație financiară, am văzut niște fete în Atelier Caffe, eu coseam și… s-a întâmplat toată chestia, magicul.

Cât de faimoase au ajuns papioanele tale?

În cinci ani de zile am avut parte de expoziții, târguri, evenimente, apariții în televiziune, presă. Am produse vândute în întreaga lume. Am patru produse în Australia, în America vreo zece, am și în Malaezia, Indonezia, în țări poate mai necunoscute pentru publicul larg. Am cunoscut oameni, am creat legături, prietenii și am organizat evenimente. Așa am început și cu tatuajele henna.

Ce reprezintă un tatuaj cu henna?

Pentru mine un tatuaj cu henna nu reprezintă doar un tatuaj inspirat din arta indiană sau orientală, ci pur și simplu reprezintă felul în care eu te văd pe tine ca persoană. Ca atunci când pictez un portret, mă uit la tine, la trăsăturile tale, la ceea ce-ți place, la ce te inspiră ca om. Prin tatuaje fac același lucru, vorbesc cu clienții mei, îi întreb ce lucruri îi pasionează, ce le place și încerc să creez un context prin care să se simtă și bine, astfel nu trăiesc doar experiența unui tatuaj cu henna, ci se leagă o nouă prietenie, o nouă redescoperire, în urma micii psihologii pe care o fac cu ei.

 

 

Care este evenimentul potrivit pentru un tatuaj cu henna?

Eu recomand un tatuaj de acest fel, în primul rând, pentru a te relaxa. Pasta în sine este folosită pentru a scade temperatura corpului atunci când ai o durere de cap, când ești răcit este indicat să-ți pui pe încheieturi. Un tatuaj ca henna înseamnă să ieși în lume și să te prezinți, de exemplu acum vine vara, sezonul cald, porți o bluză cu umărul gol sau spatele gol, iar un tatuaj cu henna poate fi un accesoriu pe piele care te poate inspira. Eu îmi fac săptămânal un tatuaj cu henna. Depinde și cât ține, pentru că eu lucrez cu substanțe chimice și se duce mai repede, însă îmi fac de câte ori am ocazia, pentru că astfel dau un start oamenilor. În sensul în care nu toată lumea are curajul de a-și face un tatuaj cu henna, fiindcă este ceva nou și au impresia că vor avea o alergie în cazul extrem, dar în orice caz ai nevoie de curaj, fiindcă nu este ca și cum ai purta o brățară sau un lănțișor, e ceva pe piele, ceva ce-ți înfrumusețează pielea. De obicei clienții vin să probeze cum le-ar sta cu un tatuaj real. Henna este creată atât pentru efectul terapeutic, cât și pentru a înfrumuseța, pentru a scoate în evidență anumite calități, anumite elemente care te fac să te simți mai împlinit, mai complet, încrezâtor, unicat și diferit față de ceilalți.

Otilia a absolvit Universitatea de Arte și Design la Cluj-Napoca la profilul design textil. Ea deține Adam’s Studio, proiectul de suflet prin care reușește să-și promoveze creațiile. Accesoriile create sunt din materiale de calitate, iar aceasta utilizează o croială tradițional românească. Cromatica creațiilor vorbește de la sine dând dovadă de eleganță, stil și calitate superioară.

De ce papioane?

De ce papioane și nu altceva? Pentru că trebuie să ai curaj ca să porți un papion ca bărbat, nu oricine poartă papion. Nu este un accesoriu care reprezintă ceva uzual, zilnic, casual. Papionul este un accesoriu pe care îl porți la anumite evenimente, ocazii. Persoanele care folosesc papionul ca accesoriu zilnic trebuie să aibă un statut, adică nu poți să fii vânzător la chioșc și să mergi cu papionul, fiindcă oamenii s-ar uita ciudat la tine. Istoria papionului clasic începe în armata cehă, prin anii 1800 și reprezenta gradele soldaților, în același timp și putere, control, confidențialitate. Nu este ceva atât de metro dar nici ceva atât de hetero, abia în anii 1900 francezii l-au folosit ca accesoriu vestimentar, numele accesoriului fiind tradus din franceză ca fluture.

Eu port papioane, căci am un stil mai masculin, fiind o femeie independentă iau atitudinea bărbatului masculin, îmi plac lucrurile simple, elegante, cât mai colorate dar în același timp cu bun gust. Prefer să pun un contrast, tot timpul voi recomanda un papion colorat ieșit din ținuta pe care tu o ai în fiecare zi, deoarece atunci când porți un papion treuie să ai atitudine și dacă o ai, să o ai până în capăt!

 

 

Dacă ar fi să alegi cinci cuvinte care te reprezintă, care ar fi ele?

Îmi place să organizez, creativitate, imaginație, putere, sunt distractivă și nebună căci îmi place să merg în extreme, nu sunt copilul cuminte și niciodată nu am fost.

Asemenea unui om care vede cu mult optimism viitorul, Otilia are o sumedenie de planuri pe viitor: lucrez la o expoziție personală, urmează să public o carte scrisă de mine, dansez, am mai multe proiecte. Particip la expoziții, desenez, pictez, restaurez mobilier, am de gând să-mi fac o rochie, I am that man who can make everything.

Hand made-ul poate începe ca un hobbi, dar pe parcurs poate deveni un business. De foarte multe ori ne întâlnim la târguri cu produse create de mână: cercei, lănțișoare, produse vestimentare, curele, poșete și așa mai departe. În spatele acelor creații se află ore întregi de muncă migăloasă. Fir cu fir, mărgeluță cu mărgeluță. Acestea sunt unicate, fiecare conține o parte din personalitatea artistului și sunt predestinate iubitorilor de cultură și de artă. Fenomenul este oarecum nou pentru România, însă Otilia consideră că acesta își are locul peste tot unde trăiesc cunoscători ai artei: vânzarea produselor ține de mediul în care te învârți și de mediul în care se învârte cumpărătorul. Arta și cultura nu este deocamdată niciunde în lume apreciată mai mult decât comercialul, pentru că nu toată lumea poate percepe asta.  Artistul nu poate fi obligat să nu creeze, poate fi doar debusolat din cauza popularității obiectelor create pe bandă rulantă. Atâta timp cât există oameni cu viziune și perseverență ca Otilia, societatea va ajunge mai aproape de cultură și de hand made.

 

 

Realizat de

Vass Reka

 

Pictură pe sticlă – fotoreportaj

powerpoint

Activitate culturală – Interculutal White Elephants Charity

Activitate culturală – Interculutal
White Elephants Charity

-fotoreportaj-

Realizat de Victoria Timoce

Intercultural White Elephant
Charity  este un eveniment caritabil dar
și intercultural desfășurat la Centrul Budist White Mahakala din
Cluj-Napoca. Pe data de 14 aprilie, LADO Cluj în parteriat cu CIAO Cluj, Adam
s Studio și Grupul de studiu
al filosofiei buddhiste au contribuit la strângerea de fonduri pentru
persoanele cu handicap din cadrul Asociației Handicope, dar și la
experieța unei diversități culturale pe care au trăit-o
participanții la eveniment. Timp de o zi întreagă, participanții
au putut afla povești noi și interesante despre budism, pictură
pe sticlă și tatuaje cu henna. Această activitate este organizată
în cadrul proiectului SIM_CIS4 – Servicii Integrate pentru Migranți –
Comunități Interculturale și Solidare

 

>

LADO filiala Cluj în parteneriat cu Asociația Handicope a creat
această activitate ca răspuns la dorința de integrare în
societate a persoanelor cu handicap, dar și afirmarea acestora în zonele
lor de interes, hobby-uri de exemplu, la fel ca oricare alți oameni. Diversitatea
semnifică și implicarea comunităților de migranți,
astfel că s-a demonstrat faptul că aceștia sunt deschiși
să ajute persoanele vulnerabile indiferent de naționalitatea lor. Strângerea
de fonduri de anul trecut și anul acesta ajută persoanele cu
dizabilități să își achite cheltuielile de zi cu zi și
să ducă un trai decent. Fondurile au fost adunate cu ajutorul unor
workshop-uri culturale, dar și prin comercializarea unor picturi pe
sticlă în spatele cărora se ascund povești interesant de
viață, mai mult sau mai puțin cunoscute și totodată
motivaționale atât pentru beneficiari cât și pentru cei care le-au
achiziționat. Astfel, pe lângă picturi și workshop-uri,
experiențele unor oameni care adesea sunt marginalizați de societate
împărtășite într-un mod indirect, artistic au contribuit la
susținerea celor de la Handicope.

Intercultural White Elephant Charity s-a desfășurat la centrul
budist din Cluj-Napoca într-un cadru relaxant, perfect pentru o zi de weekend.
Aici, participanții au făcut schimb de experiențe, dar au aflat
și multe lucruri interesante despre religia budistă și
evoluția acesteie de-a lungul anilor. Povestea fiecărui obiect din
centrul budist a fost împărtășită cu cei interesați
și totodată fiecare participant a putut contribui cu donații
bănești sau materiale ( cărți, mâncare, bijuterii,
fotografii, etc) care au fost ulterior cumpărate de ceilați
participanți, banii fiind donați asociației Handicope.

 

Ali Shah (stânga) este fondatorul grupului CIAO și mediatorul
intercultural vizând comunitățile de migranți din România. El
face activități pentru societatea gazdă prin care ajută
personale cu handicap și copiii orfani, dar și sprijină
comunitatea de migranți să se integreze în societate prin
găsirea unor locuințe și locuri de muncă.

Articolele versimentare tematice au fost printre principalele exponente ale
evenimentului. Acestea au oferit o experiență atât culturală cât
și cromatică persoanelor care le-au putut admira, dar și
achiziționa în schimbul unei donații. Hainele au fost aduse de Ali
Shah împreună cu povestea unui popor, a unei culturi prea puțin
cunoscută în România, și anume: Pakistan.

 

Fiecare persoană care a participat la eveniment sau a trecut doar în
vizită a rămas cu o experiență unică și aceștia
au avut ocazia să intre în contact cu alți oameni care au uimit cu
povești interesante. De-a lungul zilei toți cei prezenți au
participat la sesiuni de comunicare informale și într-un cadru primitor
și relaxant. Printre participanții la eveniment s-au numărat
și migranții de la organizația LADO interesați să se
integreze printre români și să-și facă noi prieteni, ceea ce-a și întâmplat
.

Fiecare fotografie expusă la centru ascunde o poveste fascinantă
și toate împreună construiesc un context atât pentru eveniment în
sine cât și pentru cultura budistă. Afișele informative nu au
lipsit, fapt pentru care fiecare persoană și-a putut
îmbogății cultura generală cu informații captivante.

<![if

Atmosfera calmă și relaxantă a fost întreținută de
muzică în surdină, dar și un parfum discret al lumânărilor
și bețișoarelor parfumate. De asemenea, amenajarea
cromatică a încăperilor a emanat un sentiment de liniște și
calm. Astfel, experiența spirituală a celor prezenți a fost una
extrem de benefică.

Otilia Adam este un artist multilateral dezvoltat care a fost prezent la Intercultural
White Elephant Charity și a împărtășit experiența sa
artistică cu ceilați prezenți. Tatuajele cu henna sunt una din
pasiunea Otiliei. De asemenea, artista creează papioane și broșe
lucrate și pictate manual. Acestea au fost expuse în cadrul evenimentului
și au avut un impact mare și plăcut asupra participanților.

Experiența vizuală oferită la centrul budist ajută
participanții să înțeleagă mai bine această
cultură cu o istorie fascinant de îndelungată și o evoluție
pe măsură. Dalai Lama, Lama Yeshe cât și Buddha (foto1) au fost
reprezentați prin fotografii pentru ca participanții să
poată face conxiuni între persoanele reprezentative și religia
budistă. De asemenea, Stupa ( foto2) este un monumet cheie al budismului
și reprezintă calea spre iluminare a fiecărei persoane dornice
să devină un „Buddhaˮ.

Picturile pe sticlă expuse la eveniment au fost realizate de Anita
Toth (LADO) și de asemenea, acestea au fost vândute în scop caritabil
pentru asociația Handicope. În spatele fiecărei picturi stă
multă muncă, dar și o poveste de viață transpusă
într-un mod cultural, artistic pentru public.

Ioan Mircea Corpodean este un fost cadru didactic (profesor de fizică)
al Universității Tehnice din Cluj-Napoca și actual poet. Acesta
a participat la eveniment și a împărtășit povestea sa de
viață, dar și poeziile pe care le scrie pe moment pornind la la
un singur cuvânt.

Ziua s-a încheiat cu un concert la tablă ( instrument muzical de origine indiană ) susținut de artistul Bondor Robert, care poate fi vizionat aici: 

Prima etapă a proiectului „Centrul Român de Cercetare a Migrației” se încheie cu succes

Evenimentul de închidere a primei etape a proiectului „Centrul Român de Cercetare a Migrației” FAMI/16.01.01, implementat de Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) filiala Cluj în parteneriat cu Institutul Intercultural Timișoara (IIT) și Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM)” va avea loc în data de 21 decembrie 2017 și va fi găzduit de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din Cluj-Napoca. Participanții vor putea afla mai multe despre obiectivele și rezultatele acestui proiect, orientat spre a facilita o abordare comparativă la nivelul celor 5 regiuni de integrare din țară în domeniul migrației și integrării.

Vor fi prezentate informații generale privind rolul proiectului în contextul integrării migranților în România și activitățile derulate până acum: crearea Indexului de Integrare și Platformei Online, precum și succesele din cadrul cursurilor de formare realizate la Cluj, Timișoara, Iasi, Constanța și București și din cadrul Conferinței Internaționale.

Rezultatul principal al primei etape a proiectului este crearea unei Platforme Online de date privind integrarea, ce va fi utilizată de reprezentanții instituțiilor publice cu competențe în domeniul integrării precum Inspectoratul Școlar Județean, Inspectoratul de Poliție Județean, Casa de Asigurări de Sănătate, Inspectoratul Teritorial de Muncă și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă. La baza acestei platforme de colectare a datelor stă Indexul de Integrare obținut printr-un chestionar ce vizează 8 dimensiuni de interes: context general, locuire, educație, sănătate, cultură și limbă, implicare civică, cetățenie, muncă. Au fost creați în acest scop indicatori specifici pentru evaluarea intervențiilor locale în această direcție, la baza cărora au stat consultări între comunitățile vizate și autoritățile locale, organizații non-guvernamentale de profil și alți actori relevanți.

Această primă etapă a oferit și posibilitatea interacțiunii dintre grupurile-țintă principale și secundare ale proiectului prin organizarea în septembrie a unei conferințe internaționale care a adus împreună partenerii proiectului, membri ai comunităţilor de migranți, reprezentanţi ai instituţiilor publice, reprezentanți ai angajatorilor naționali și internaționali, mass-media și reprezentanţi ai organizațiilor societății civile cu preocupări în domeniul migraţiei şi drepturilor omului.

De asemenea, în vederea eficientizării colectării datelor și familiarizării cu utilizarea platformei de centralizare, au avut loc cursuri de formare pentru reprezentanții instituțiilor publice care urmează a fi implicate în continuare în cea de-a doua etapă de implementare a proiectului, în perioada decembrie 2017 – decembrie 2018.

Proiectul „CRCM” implică 5  filiale de cercetare în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara și urmărește înțelegerea nivelului actual al procesului de integrare din România, incluzând centralizarea datelor oferite de instituțiile competente, cercetări în teren, interviuri și focus-grupuri, în condițiile în care studiile existente nu oferă o imagine comprehensivă asupra situației actuale și asupra posibilităților concrete de îmbunătățire a acesteia.

La conferința de închidere din 21 decembrie vor participa membri ai comunităţilor de migranți, reprezentanţi ai instituţiilor publice, mass media, reprezentanţi ai ONG-urilor cu preocupări în domeniul migraţiei, precum și studenți din cadrul facultăților implicate în proiect.

 

Eva-Viorela Sfârlea

LADO Cluj

22 Decembrie 2017

 

Archiva