Liga Apararii
Drepturilor Omului,
Filiala Cluj

Prima etapă a proiectului „Centrul Român de Cercetare a Migrației” se încheie cu succes

Evenimentul de închidere a primei etape a proiectului „Centrul Român de Cercetare a Migrației” FAMI/16.01.01, implementat de Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) filiala Cluj în parteneriat cu Institutul Intercultural Timișoara (IIT) și Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM)” va avea loc în data de 21 decembrie 2017 și va fi găzduit de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din Cluj-Napoca. Participanții vor putea afla mai multe despre obiectivele și rezultatele acestui proiect, orientat spre a facilita o abordare comparativă la nivelul celor 5 regiuni de integrare din țară în domeniul migrației și integrării.

Vor fi prezentate informații generale privind rolul proiectului în contextul integrării migranților în România și activitățile derulate până acum: crearea Indexului de Integrare și Platformei Online, precum și succesele din cadrul cursurilor de formare realizate la Cluj, Timișoara, Iasi, Constanța și București și din cadrul Conferinței Internaționale.

Rezultatul principal al primei etape a proiectului este crearea unei Platforme Online de date privind integrarea, ce va fi utilizată de reprezentanții instituțiilor publice cu competențe în domeniul integrării precum Inspectoratul Școlar Județean, Inspectoratul de Poliție Județean, Casa de Asigurări de Sănătate, Inspectoratul Teritorial de Muncă și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă. La baza acestei platforme de colectare a datelor stă Indexul de Integrare obținut printr-un chestionar ce vizează 8 dimensiuni de interes: context general, locuire, educație, sănătate, cultură și limbă, implicare civică, cetățenie, muncă. Au fost creați în acest scop indicatori specifici pentru evaluarea intervențiilor locale în această direcție, la baza cărora au stat consultări între comunitățile vizate și autoritățile locale, organizații non-guvernamentale de profil și alți actori relevanți.

Această primă etapă a oferit și posibilitatea interacțiunii dintre grupurile-țintă principale și secundare ale proiectului prin organizarea în septembrie a unei conferințe internaționale care a adus împreună partenerii proiectului, membri ai comunităţilor de migranți, reprezentanţi ai instituţiilor publice, reprezentanți ai angajatorilor naționali și internaționali, mass-media și reprezentanţi ai organizațiilor societății civile cu preocupări în domeniul migraţiei şi drepturilor omului.

De asemenea, în vederea eficientizării colectării datelor și familiarizării cu utilizarea platformei de centralizare, au avut loc cursuri de formare pentru reprezentanții instituțiilor publice care urmează a fi implicate în continuare în cea de-a doua etapă de implementare a proiectului, în perioada decembrie 2017 – decembrie 2018.

Proiectul „CRCM” implică 5  filiale de cercetare în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara și urmărește înțelegerea nivelului actual al procesului de integrare din România, incluzând centralizarea datelor oferite de instituțiile competente, cercetări în teren, interviuri și focus-grupuri, în condițiile în care studiile existente nu oferă o imagine comprehensivă asupra situației actuale și asupra posibilităților concrete de îmbunătățire a acesteia.

La conferința de închidere din 21 decembrie vor participa membri ai comunităţilor de migranți, reprezentanţi ai instituţiilor publice, mass media, reprezentanţi ai ONG-urilor cu preocupări în domeniul migraţiei, precum și studenți din cadrul facultăților implicate în proiect.

 

Eva-Viorela Sfârlea

LADO Cluj

22 Decembrie 2017

 

Cursuri de formare: utilizarea Platformei Online pentru centralizarea datelor privind migrația  

În luna noiembrie, Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) filiala Cluj, în parteneriat cu Institutul Intercultural Timișoara (IIT) și Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSM) a desfășurat cursuri de formare pentru reprezentanți ai instituțiilor publice, în cadrul cărora aceștia au fost pregătiți pentru a folosi Platforma Online și a încărca date în funcție de profilul instituției și în funcție de modul propriu de centralizare a datelor. Aceste cursuri încheie prima etapă a proiectului „Centrul Român de Cercetare a Migrației, CRCM”, finanţat prin Programul Naţional – Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare (FAMI/16.01.01).

În această primă etapă de proiect s-au depus eforturi pentru crearea unei Platforme Online de date privind integrarea, la baza căreia stă un index de integrare obținut printr-un chestionar ce vizează 8 dimensiuni de interes: context general, locuire, educație, sănătate, cultură și limbă, implicare civică, cetățenie, muncă. Platforma urmează să fie utilizată de reprezentanții instituțiilor publice cu competențe în domeniul integrării (Inspectoratul Școlar Județean, Inspecto  ratul de Poliție Județean, Casa de Asigurări de Sănătate, Inspectoratul Teritorial de Muncă și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă).

În vederea completării de date relevante cu privire la particularitățile migrației în România în acest sistem de date centralizat, LADO filiala Cluj a organizat o serie de cursuri de formare pentru reprezentanții instituțiilor publice  în funcție de regiunile de migrație – Regiunea 1 (CRCPSA București; CRCPSA Giurgiu), Regiunea 2 (CRCPSA Galați), Regiunea 3 (CRCPSA Rădăuți), Regiunea 4 (CRCPSA Șomcuta Mare), Regiunea 5 (CRCPSA Timișoara). Sesiunile au fost moderate de Ionela Răcătău, coordonator proiect,  și Toth Anita, asistent proiect și au avut loc după cum urmează:

 

5 – 6 noiembrie – Regiunea 4 – la Cluj

14 – 15 noiembrie – Regiunea 5 – la Timișoara

11 – 12 decembrie – Regiunea 2 – la Constața

12 – 13 decembrie – Regiunea 3 – la Iași

14 – 15 decembrie – Regiunea 1 – la București

Principalele obiective de învățare au fost familiarizarea cu Platforma Online, prin exerciții practice de introducere a datelor relevante, înțelegerea necesității unei astfel de centralizări a acestora și rolului instituțiilor publice în procesul de integrare a migranților, a factorilor legislativi și a tendințelor de migrație (în timp și actuale). Întâlnirile au oferit, în același timp, și posibilitatea de a crea strategii de colaborare interinstituțională. În total au participat aprox. 92 de persoane, atât reprezentanți ai instituțiilor publice (ISJ, AJOFM, CAS, IPJ și ITM) cât și reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale.

După prezentarea generală a proiectului a fost descris Indexul de Integrare al Migranților, factorii legislativi și grupul țintă reglementat în proiect (BP și RTT), împreună cu problemele identificate până în prezent. S-a realizat și o prezentare a modulelor de integrare românești văzute în comparație cu celelalte state membre UE. Au urmat exercițiile practice în Platforma Online într-o bază de date de test, în care au fost introduse cifre fictive pentru a prezenta participanților tipul de rapoarte care se pot extrage prin acest instrument.

Rezultatele pozitive nu au întârziat să apară. După realizarea cursurilor de formare, echipa proiectului a observat o creștere a interesului acordat de către reprezentanții instuțiilor publice pentru subiectul migrației, tradus printr-un număr mai mare de răspunsuri din partea acestora privind datele solicitate. Astfel, cel de-al doilea an al proiectului stă sub semnul implicării sporite a instituțiilor relevante, precum și al eficientizării culegerii datelor astfel încât să permită abordări comparative la nivelul celor 5 regiuni de integrare din țară.

 

Redactat de:

Eva-Viorela Sfârlea

LADO Cluj

Data: 20 Decembrie 2017

 

 

Conferința Internațională „CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației”  

 

Facultatea de  Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a Universității Babeş-Bolyai a găzduit între 5-6 septembrie 2017 conferința internațională „CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației”. Au fost prezenți partenerii proiectului de la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM) Cluj-Napoca și Institutul Intercultural Timișoara (IIT), membri ai comunităţilor de migranți, reprezentanţi ai instituţiilor publice, reprezentanți ai angajatorilor naționali și internaționali, mass-media și reprezentanţi ai organizațiilor societății civile cu preocupări în domeniul migraţiei şi drepturilor omului.

După cuvântul de deschidere din partea Anei Ludușan, președintele LADO filiala Cluj, coordonatorul proiectului Ionela Răcătău a dat startul conferinței prin prezentarea proiectului și obiectivelor principale. În esență, CRCM își propune crearea unui index de măsurare a nivelului de integrare a beneficiarilor de protecție internațională și resortisanților țărilor terțe (din afara spațiului economic european) și a unei Platforme Online de date privind integrarea, incluzând cercetări în teren, interviuri și focus-grupuri.

A fost subliniat faptul că această colectare a datelor nu reprezintă un demers de supraveghere din partea IGI, ci rezultatele sunt întoarse societății, pentru ca instituțiile și organizațiile societății civile să știe care este nivelul curent al eforturilor din domeniul integrării în România, unde e nevoie de intervenție și ce nevoi sunt. O colectare în mod structurat a datelor este realizată prin crearea de indicatori specifici și a unui index al integrării pentru evaluarea intervențiilor locale în această direcție, precum și consultări între comunitățile vizate și autoritățile locale, organizații non-guvernamentale de profil și alți actori relevanți.

Prezentarea Indexului de Integrare a Migranțior a fost realizată de Anatolie Coșciug, din partea Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației. La baza creării acestui instrument stă necesitatea culegerii datelor astfel încât să permită abordări comparative la nivelul celor 5 regiuni de integrare din țară, precum și a unor abordări uniforme privind integrarea în România în rândul instituțiilor și organizațiilor cu competențe în domeniul migrației. Indexul de integrare stă la baza Platformei Online, chestionarul pentru imigranți vizând 8 dimensiuni de interes: context general, locuire, educație, sănătate, cultură și limbă, implicare civică, cetățenie, muncă.

În cadrul discuției despre modulele de integrare europene și abordările din diferite țări europene, Călin Rus din partea Institului Intercultural Timișoara a evidențiat câteva principii comune privind integrarea, înțeleasă ca un proces bidirecțional, implicând drepturi și responsabilități de ambele părți (migrant și societate-gazdă). Principalele trei module sau dimensiuni de integrare se referă la limbă și orientare culturală, piața muncii, respectiv accesul la viața publică.

Ca exemplu de bună practică, abordarea „2P – potențial și perspective” din Germania se concentrează pe integrarea cât mai timpurie a copiilor/tinerilor în sistemul educațional, începând cu ore care nu presupun cunoașterea limbii (arte, educație fizică etc.), dublată de frecventarea în paralel a cursurilor de limbă. În acest fel, prin interacțiunea cu ceilalți la clasă, procesul învățării limbii și integrării în colectiv este avansat într-un mod firesc și se evită izolarea și cultivarea sentimentului de neapartanență. Călin Rus a amintit, de asemenea, faptul că orice societate-gazdă are deja propria diversitate, lucru care tinde să fie neglijat în discursul asupra integrării, atunci când societatea-gazdă e imaginată o masă omogenă în raport cu tot ce îi este exterior.

Prof. univ. dr. Dan Chiribucă s-a referit la implicarea mediului academic în studierea incluziunii sociale a migranților, evidențiind rolul Universității de cercetare, investigație sociologică și definire conceptuală, dar și de interfață între diverșii actori având mize importante în acest domeniu. Cu privire la diferența dintre termenii de „integrare” și „incluziune socială”, aceasta din urmă implică reprezentarea dominantă prin prisma asemănărilor dintre migranți și alte grupuri defavorizate (persoane vârstnice, mame singure, romi ș.a.). Astfel de diferențe conceptuale sunt importante, atunci când se formulează politicile publice în acest domeniu, iar studiile academice pot informa prin rezultatele lor aceste decizii. În prezentarea sa, Dan Chiribucă s-a referit și la eroarea de interpretare conform căreia „LADO, universitatea și celelalte instituții cheltuie bani europeni pentru a aduce migranți în țară”, în condițiile în care ei fie sunt deja aici, fie vor veni oricum, și la refuzul celor care contestă astfel de proiecte de sprijinire a integrării de a vedea realitatea așa cum este ea.

Conferința a continuat cu prezentarea responsabilităților serviciilor publice de asistență socială privind integrarea de către Carmen Ciornei din partea Direcției de Asistență Socială și Medicală Cluj și cu descrierea generală a Platformei Online și a modului de utilizare a acesteia de către Orosz Gyozo, din partea LADO Cluj.

Au fost organizate, de asemenea, grupuri tematice pe dimensiunile cuprinse în Indexul de Integrare, iar cea de-a doua zi a fost dedicată temei muncii și anterprenoriatului în rândul migranților, prezentată de Daniela Cervinschi, intervențiilor din partea reprezentanților comunităților de beneficiari de protecție și resortisanți ai țărior terțe privind integrarea, precum și dialogului între aceștia și reprezentanții autorităților publice.

În perioada următoare, vor avea loc 5 sesiuni de cursuri de formare pentru instituțiile publice din 5 orașe: Cluj-Napoca (6-7 noiembrie), Timișoara (14-15 noiembrie), Iași (16-17 noiembrie), Constanța (20-21 noiembrie), București (22-23 noiembrie). În cadrul acestor sesiuni, reprezentanții instituțiilor publice vor fi pregătiți pentu a folosi Platforma Online și a încărca date în funcție de profilul instituției și în funcție de modul propriu de centralizare a datelor.

*

Proiectul „CRCM” este desfășurat în parteneriat cu Institutul Intercultural Timișoara (IIT) și Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM) și se desfăşoară în perioada decembrie 2016 – decembrie 2018 și implică 5   filiale  de  cercetare  în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara. Obiectivul general este crearea unui nou cadru conceptual de documentare și informare și a unor noi instrumente de cercetare privind studiul proceselor de integrare a beneficiarilor de protecție internațională (BP) și a resortisanților țărilor terțe (RTT) în societatea românească. Proiectul este co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare (FAMI / 16.01.01), prin intermediul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Workshop UNHCR: demersuri și idei pentru crearea unor comunități primitoare

Pe 30 Mai 2017, LADO Cluj a luat parte la un workshop local pe tema „Integrarea persoanelor cu o formă de protecţie la nivel local – rolul furnizorilor de servicii în crearea unor comunităţi deschise” organizat de UNHCR România și Inspectoratul General pentru Imigrări la Baia-Mare.

Întâlnirea începe, se fac prezentările – participă atât reprezentanți ai autorităților locale relevante, cât și ai organizațiilor nonguvernamentale, ai Centrului Regional de Integrare din Baia-Mare  și ai Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Maramureș – Șomcuta Mare (din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări). Acesta este și scopul evenimentului organizat de UNHCR împreună cu reprezentanții IGI: cel de a aduce împreună o diversitate cât mai mare de actori instituționali regionali ce furnizează servicii în domeniul integrării beneficiarilor unei forme de protecție internațională.

Carolina Marin, reprezentant UNHCR România, subliniază nevoia de a adapta răspunsurile la criza refugiaților la schimbările survenite în ultimul an: 3 din 100 de refugiați sunt copii care ajung în Europa singuri, fără a fi însoțiți de părinți; numărul familiilor monoparentale și al femeilor a crescut – vulnerabilitatea acestor persoane, riscurile specifice la care sunt expuse sunt o provocare majoră în domeniul protecției și integrării. Având în vedere numărul relativ mic de solicitanți de azil și refugiați sosiți în România până în prezent, interventiile în vederea accesării drepturilor acestora au vizat mai degrabă soluționarea unor situații individuale decât interventii sistemice. În acest context, s-a subliniat importanța realizării unor modificări legislative si de practică care să ducă la schimbarea sistemului în ansamblu.

Despre modificările preconizate a vorbit Eleodor Pîrvu, directorul adjunct al Direcției Azil și Integrare din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Printre acestea se numără introducerea unei versiuni intensive a cursurilor de limba română, certificarea lingvistică pe nivele standardizate, extinderea termenului-limită de înscriere în programul de integrare de la 30 de zile la 3 luni de la primirea unei forme de protecție, precum și crearea unor echipe de sprijin local, sub conducerea Prefecturilor, formate din organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai autorităților publice locale relevante și alți actori cu atribuții în domeniul integrării.

Pe lângă aceste demersuri legislative, IGI a demarat proiecte-pilot vizând acordarea de servicii integrate („one-stop-shop”), în colaborare cu diferite organizații non-guvernamentale din țară și a creat centre regionale de integrare în 10 orașe. De asemenea, planul pe acest an include o campanie de conștientizare privind contribuția pozitivă a migrației și dezvoltarea resurselor educaționale pentru învățarea limbii române. LADO Cluj colaborează îndeaproape cu IGI pe regiunea Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil de la Șomcuta Mare – Maramureș, prin proiectul „MigraNet –Reţeaua Regională de Integrare a Migranților” (mai 2016 – mai 2017), urmând ca acesta să fie continuat într-o nouă formă pe o perioadă mai extinsă, și în cadrul proiectul „CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației”, demarat în 2016.

Agenda zilei a inclus și dimensiunea bunelor practici la nivel european în domeniul integrării, prin prezentarea raportului OEDC (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) – „Making integration work”. Acesta concentrează zece lecții învățate din experiența politicii de integrare din țările membre. Prima și una dintre cele mai importante lecții se referă la intervenția timpurie prin servicii de activare și integrare pentru persoanele cu șanse mari de a primi statutul de beneficiar de protecție internațională. Pe celelalte, le puteți găsi aici (în limba engleză).

În continuare, atenția a fost dedicată particularităților culturale, stereotipurilor și impactului lor asupra muncii directe cu persoanele care solicită azil sau care ulterior primesc protecție internațională și se înscriu în programe de integrare, discuție moderată de Flavia Jerca, reprezentant UNHCR România. Chiar având cele mai bune intenții și principii de cultural awareness, inițiativele care se bazează pe un set de norme culturale generale, fără a lua în calcul diferențele socio-economice, de educație, de experiență de viață (în special cea a refugiului) vor avea rezultate slabe, sau chiar contraproductive.

Întâlnirea s-a încheiat cu un semnal de alarmă: manifestări violente, discurs instigator la ură în media și rețele sociale în România. Printre instrumentele societății civile se numără sesizarea prin reprezentare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), respectiv exercitarea dreptului la replică, însă cel mai relevant pe termen lung rămâne cel al educației și informării.

În această notă, încheiem cu un scurt material video prezentat în timpul workshop-ului, intitulat Think for yourself (Gândește singur):

 

Redactat de:

Eva-Viorela Sfârlea

Echipa LADO, filiala Cluj

ladocluj.ro/blog 

https://www.facebook.com/LADO.Cluj/

Data: 5 Iunie 2017

 

20 Iunie – Ziua Mondială a Refugiatului

De Ziua Mondială a Refugiatului, onorăm puterea, curajul și perseverența a milioane de refugiați. În acest an, ziua de 20 Iunie marchează și un moment-cheie pentru publicul larg, pentru a-și arăta susținerea pentru familiile forțate să fugă pentru a se salva.

(UNHCR, http://www.unhcr.org/refugeeday/)

Vorbim de 65.6 milioane de oameni aflați în situația de a fugi pentru a căuta siguranță. Jumătate dintre aceștia sunt copii. 22.5 milioane de refugiați la nivel global, din care 5.5 milioane provin din Siria, urmată de Afghanistan și Sudanul de Sud – stat creat în 2011,  având cel mai înalt scor în Indexul Statelor Fragile (cunoscut înainte ca al statelor eșuate) din acest an, depășind Somalia.

Națiunile Unite descriu situația din Sudanul de Sud ca pe cea mai majoră criză umanitară de la fondarea ONU, în 1945.  Peste 100.000 de oameni sunt afectați de foamete, 1 milion aflându-se în risc imediat de foamete, număr ce poate crește până la 5 milioane în săptămânile următoare. Situația de „foamete” este definită pe baza unor criterii precum mai mult de 30% dintre copii suferind de malnutriție severă. Ultima dată când a fost declarată starea de foamete, în Hornul Africii, acum 6 ani, cauza a fost una naturală: seceta. De această dată, este generată de om: „Am încercat să cultivăm o mică bucată de pământ, dar au început împușcăturile. Am auzit împușcăturile și apoi alții care cultivau lângă noi, cu arme asupra lor, au tras înapoi. Mi-am ridicat copilul și am fugit, pentru că ucid și femei.” (Monica Aluel, 30 de ani). Citește mai multe aici. Războiul civil din Sudanul de Sud înseamnă tăierea rutelor de aprovizionare, o inflație de peste 800% și imposibilitatea de acces a agențiilor de ajutorare. Civilii sunt uciși în spitale, în biserici și în moschei, unde mulți au încercat să se refugieze, fiind separați de atacatori pe baza etniei și religiei. Unii sunt împușcați pe loc,  alții ajung să mai trăiască.

Mai mult decât niciodată, dezvoltarea unei înțelegeri la nivelul publicului larg a situațiilor extreme care generează nevoia de a căuta protecție internațională este imperios necesară. Accesul la sursele de informare este liber, însă de multe ori, restricționat de pre-judecăți și consumul unor surse media de tip „breaking news” motivate exclusiv de profit. Cu fonturi puternice, litere mari și roșii și titluri șocante,  acestea fură atenția și oportunitatea creării unei opinii publice sănătoase, contextualizate.

Zgomotul din jurul termenului de „refugiat” e dificil de prelucrat. Vă invităm să vă acordați câteva momente de liniște și să citiți una dintre poveștile de viață ale unor astfel de persoane. Și apoi, să răspundeți din inimă la câteva întrebări:

Ce putem învăța de la acești oameni?

Ce apreciați cel mai mult la aceștia, cunoscându-le povestea?

Cât din ceea ce simțim față de refugiați ne reprezintă în mod autentic?

Ce am dori să înțeleagă copiii noștri din criza majoră a ultimilor ani?

Cum ne putem manifesta puterea și demnitatea față de această criză, și față de propria îngrijorare și frică?

Inspirație ne pot oferi vedetele de fotbal Lionel Messi și Neymar Junior, care au lansat acum câteva zile campania globală #SignAndPass (‘Semnează și pasează’), o inițativă a Fundației FC Barcelona și UNHCR, cu scopul de a atrage atenția asupra situației dificile a celor alungați din casele lor de violență sau persecuție. Semnând digital o minge de fotbal, suporterii cauzei își adaugă numele petiției UNHCR #WithRefugees (#AlăturiDeRefugiați), care cere guvernelor și cetățenilor din toată lumea să se asigure că toți refugiații au un loc sigur de trai, că au acces la educație și că au dreptul de a munci pentru a-și susține familiile. O pot pasa apoi prietenilor, folosind conturile de social media.

,,Dragostea pentru sport aduce oamenii împreună într-un fel unic. Pasiunea și deschiderea aferente practicării unui sport și susținerii unor echipe sportive pot stinge divergențe,” a declarat înaltul comisar al ONU pentru refugiați Filippo Grandi.

Campania este inspirată de abordarea clubului Barcelona, de a pasa scurt mingea între jucători, abordare pe care s-a bazat succesul recent al clubului. Așteptăm părerile voastre și vă invităm la solidaritate.


Kit de resurse pentru solidaritate cu refugiații:

http://www.unhcr.org/withrefugees/petition/

https://www.signandpass.org/

http://www.unhcr.org/ro/homepage/withrefugees

 

Archiva